Multă vreme a fost aşteptată riposta cu care miliţiile şiite Hezbollah au ameninţat după uciderea şefului lor militar Fuad Shukr, în timpul unui atac aerian israelian. Această ripostă a avut loc ieri, duminică, şi aparent a putut fi contracarată. Ţinta principală a operaţiunii a fost baza militară israeliană Glilot, a declarat şeful Hezbollah, Hassan Nasrallah, în cadrul unui discurs televizat, difuzat duminică. În acea bază se află, potrivit mass media israeliene, şi sediul serviciului israelian de informaţii externe Mossad.

Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei israeliene baza respectivă nu a fost lovită. Nici celelalte mai bine de 300 de rachete şi drone care au fost lansate, potrivit Hezbollah, nu au produs, aparent, pagube notabile. Nasrallah a mai declarat că Hezbollah a ales doar ţinte militare pentru a nu periclita negocierile în vederea unui armistiţiu în Fâşia Gaza, care se poartă între Israel şi Hamas, şi pentru evitarea unui război amplu cu statul evreu.

Hezbollah, sprijinită de Iran, este considerată organizaţie teroristă în SUA, Germania şi alte state occidentale. UE consideră grupare teroristă aripa înarmată a Hezbollah.

Nopţi petrecute sub cerul liber din motive de siguranţă

În sudul Libanului, în apropierea graniţei cu Israelul, domnesc de mai multă vreme condiţii asemănătoare unui război, după cum a declarat pentru DW deja la finele lunii iulie Michael Bauer, directorul biroului din Beirut al fundaţiei germane Konrad Adenauer. Şi în alte regiuni din Liban armata israeliană atacă periodic infrastructura Hezbollah.

"Cea mai mare temere a libanezilor este acum, desigur, că ar putea intra într-o nouă fază a acestei confruntări". Lor le este teamă că armata israeliană ar putea ataca noi ţinte şi că va recurge la alte sisteme de arme.

O tânără libaneză a declarat pentru DW, sub protecţia anonimatului, că a petrecut mai multe nopţi în afara cartierului Dahiei din Beirut, în care locuieşte, fiindcă acesta este controlat de Hezbollah. O altă libaneză din Beirut a declarat pentru DW că îşi face griji pentru unii membri ai familiei sale care trăiesc în sudul ţării.

Stat slăbit, societate slăbită

În cazul în care conflictul se va extinde el va afecta un stat şi aşa slăbit. Libanul este, potrivit unui raport al Băncii Mondiale masiv îndatorat. Nivelul datoriei se află la 180 la sută din Produsul Intern Brut (în 2023 se ridica la 201 la sută). Rata sărăciei s-a triplat în ultimul deceniu, potrivit unui alt raport al Băncii Mondiale. În anul 2024 trăiesc sub pragul sărăciei 44 la sută dintre libanezi. Totuşi, inflaţia s-a mai redus, de la 221 la sută în 2023 la 83 la sută anul acesta.

De ani buni statul libanez se dovedeşte incapabil de acţiune. Slăbiciunea sa s-a vădit de exemplu în august 2020 când a avut loc o gigantică explozie la un depozit din portul Beirut. Atunci au sărit în aer 2750 de tone de nitrat de amoniu, distrugând părţi largi ale Beirutului. Mai bine de 200 de oameni şi-au pierdut viaţa şi mai bine de 6500 au fost răniţi. Peste 30.000 de oameni au fost nevoiţi să-şi prăsească locuinţele. Anterior autorităţile libaneze nu au fost capabile ani în şir să transporte într-un loc sigur această cantitate de nitrat de amoniu, substanţă despre care se ştie că este periculoasă.

Alte împovărări provin din ţări vecine. De exemplu, 1,5 milioane de sirieni s-au refugiat din calea războiului civil din ţara lor în Liban. Tot acolo trăiesc în tabere un sfert de milion de refugiaţi palestinieni, parţial deja de decenii.

Nordul Israelului devine ţara nimănui

Riscul escaladării confruntării dintre Israel şi Hezbollah afectează deja Libanul. Linii aeriene internaţionale şi-au suspendat zborurile către Beirut. Iar Ministerul de Externe de la Berlin a cerut tuturor germanilor să părăseacă Libanul.

Infrastructura care mai e funcţională riscă să se prăbuşească

Deja cu luni în urmă, fostul ministru al Economiei şi viceguvernator al Băncii Centrale din Liban, Nasser Saidi, a avertizat că războiul dintre Israel şi Hamas ar putea avea repercusiuni asupra întregului Liban. "Situaţia economică s-ar agrava rapid", a declarat el pentru ziarul "The National" din Abu Dhabi. În cazul unei escladări ar fi probabil distrusă şi ultima infrastructură în stare de funcţionare, inclusiv porturile şi aeroportul. "Acestea sunt vitale pentru economia ţării, în condiţiile uriaşei dependenţe a ţării de diaspora libaneză", a explicat el.

În cazul în care conflictul se va extinde urmările vor fi catastrofale, a avertizat într-o analiză şi institutul Atlantic Council de la Washington în luna iulie a acestui an. Aceasta ar putea însemna o reîntoarcere la "războiul de durată". Este posibil ca şi luptători sprijiniţi de Iran din întreaga regiune să se alăture Hezbollah, ceea ce ar face conflictul şi mai complex şi mai riscant.

În centrul acestor tensiuni se află Libanul. Iar ţara nu ar fi cu siguranţă capabilă să facă faţă unei noi crize sau, în cel mai rău caz, unui război cu Israelul, asigură Michael Bauer.

Din Beirut a colaborat la scrierea acestui articol Rola Farhat.