Numeroşi basarabeni sunt sătui să-şi audă ţara descrisă drept o mică fostă republică sovietică, una din cele mai sărace naţiuni din Europa, un loc captiv între Rusia şi Occident.

Aceasta nu fiindcă nu ar fi adevărat, ci fiindcă în decursul ultimilor ani guvernul Republicii Moldova a depus toate eforturile pentru a îmbunătăţi imaginea ţării. Oficialii de la Chişinău insistă că ţara este un viitor membru al Uniunii Europene, ferm orientată spre vest.

Într-un fel, asta niciodată nu a părut mai adevărat decât miercuri, când trei lideri de top ai UE - cancelarul german Friedrich Merz, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi premierul polonez, Donald Tusk - au vizitat capitala Chişinău, pentru a sărbători împreună cu preşedinta Maia Sandu Ziua Independenţei Republicii Moldova.

Lideri europeni au sărbătorit Ziua Independenţei

"Nu există alternativă la Europa. Fără Uniunea Europeană, Moldova rămâne captivă în trecut", a declarat Maia Sandu în faţa mulţimii adunate.

"Simţim asta cu fiecare bombă aruncată în ţara de lângă noi. Războiul Rusiei în Ucraina arată zilnic că Europa înseamnă libertate şi pace. Rusia lui Putin înseamnă război şi moarte."

Test electoral

Dar vizita liderilor demonstrează şi cât de fragile se simt acum forţele proeuropene din Republica Moldova, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare de importanţă crucială, care vor fi un test pentru partidul guvernamental şi ar putea să-i slăbească influenţa.

Cancelarul Merz le-a spus basarabenilor: faptul că ţara a ales drumul către UE nu poate fi luat drept "ceva garantat".

"Lucrurile ar putea în continuare lua o altă turnură", a declarat el, referindu-se la votul potenţial "decisiv", care se arată la orizont.

Guvernul de la Chişinău se confruntă cu dificultăţi în parte din pricina suişului şi coborâşului normal într-o democraţie, cum ar fi nemulţumirea oamenilor faţă de efectele economice provocate de războiul din ţara vecină. 

Chiar dacă partidul proeuropean al Maiei Sandu se clasează pe primul loc în sondaje, unele regiuni din Republica Moldova sprijină masiv candidaţi proruşi în procesul politic. De exemplu în Transnistria secesionistă, unde militari ruşi patrulează în continuare pe străzi.

Dar există şi forţe mai puţin previzibile care luptă pentru votul electoratului, între care oligarhul fugar prorus Ilan Şor, care oferă până la 3000 de dolari pe lună oamenilor care participă la proteste antiguvernamentale, potrivit agenţiei Reuters.

Şor, care a fugit din Republica Moldova după ce a fost condamnat în 2019 pentru fraude bancare masive, şi-a făcut publică această ofertă într-un material video postat în internet.

Preşedinta Maia Sandu a prezentat miercuri o listă cu alte ameninţări pentru democraţia din Republica Moldova: interferenţă în alegeri, finanţare ilegală, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, sabotaj la secţiile de votare din străinătate şi eforturi de diseminare a urii între diversele comunităţi.

Următoarele săptămâni vor fi tensionate

Moscova dezminte orice amestec în alegerile din Moldova, dar liderii UE reuniţi la Chişinău nu-i dau crezare. "Rusia a încercat în permanenţă să submineze libertatea, prosperitatea şi pacea în Republica Moldova", a declarat miercuri cancelarul Merz, avertizând că preşedintele Vladimir Putin vrea să atragă ţara "în sfera de influenţă" a Rusiei.

Victoria Olari, care monitorizează dezinformări şi tendinţe online pentru Atlantic Council's Digital Forensic Research Lab, a declarat telefonic pentru DW că se aşteaptă ca tentativele de amestec în alegerile parlamentare să se înmulţească în săptămânile ce vin.

Olari, care trăieşte la Chişinău, a declarat că atmosfera este acolo "încărcată". Dar a precizat că există "un optimism moderat combinat cu tensiune" înaintea parlamentarelor.

"Există o hotărâre palpabilă printre moldoveni de a-şi apăra suveranitatea", a declarat ea, adăugând că vizita celor trei lideri UE "subliniază sprijinul Europei pe care mulţi îl percep ca pe un colac de salvare".

UE, un vis spulberat?

Dar această solidaritate europeană are un gust dulce-amărui. Aceasta fiindcă parcursul către UE al Republicii Moldova a dat deocamdată peste un obstacol: Ungaria.

Republica Moldova şi Ucraina au făcut cerere de aderare la UE în 2022, imediat după debutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Condiţiile de preaderare pentru cele două ţări au fost sincronizate. Ele au început să aplice reforme, să adopte de pildă legi şi să înfiinţeze instituţii pentru combaterea corupţiei. Macron, Merz şi Tusk au elogiat cu toţii progresele realizate de Republica Moldova în discursurile pe care le-au rostit miercuri.

Dar acum cuplarea de Kiev devine problematică pentru Chişinău. Ungaria, membră a UE, exprimă de multă vreme critici faţă de Ucraina, şi se opune sistematic sprijinului UE pentru această ţară.

Dat fiind că Budapesta se opune prin veto oricărui progres în negocierile de aderare a Ucrainei la UE, şi Republica Moldova este blocată, iar oficialii nu sunt capabili să fixeze termeni concreţi pentru următorii paşi.

"Poarta spre Uniunea Europeană este deschisă", a declarat miercuri cancelarul Merz. El a adăugat: "Vom face tot ce este posibil" pentru avansarea negocierilor de aderare în toamnă. Dar asta este şi o dilemă politică pentru liderii UE.

Decuplare pentru a permite avansul?

"UE nu este dispusă să se supună şantajului Ungariei şi să decupleze cele două ţări. În contextul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, aceasta riscă să întărească sentimentul abandonului într-un moment în care ucrainenii deja se simt abandonaţi de Washington", a scris cu ceva vreme în urmă Amanda Paul, cercetătoare în cadrul European Policy Centre.

Ea a avertizat şi în privinţa riscurilor care apar dacă Republica Moldova este lăsată prea mult în sala de aşteptare a vestului. Ea a scris în luna mai: "UE are de ales fie să avanseze cu Moldova fie să rişte ca ţara să cadă în sfera de influenţă a Rusiei".

Un astfel de rezultat, a continuat ea, "ar submina în continuare securitatea şi stabilitatea Europei, inclusiv a Ucrainei".