Domnule Primar, ați subliniat într-o conferință de presă că municipalitățile de-a lungul Autostrăzii 2 nu pot gestiona singure problemele care apar ca urmare a imigrației din România și Bulgaria. Care sunt aceste probleme?

Nu-mi place să mă refer la probleme atunci când este vorba despre oameni. Într-adevăr, am abordat încercările care apar odată cu afluxul de persoane provenind din cele două țări. De la începutul anului 2019, migrația din Europa de Sud-Est, în special din așa-numitele țări UE2 - România și Bulgaria -, a reprezentat o problemă pentru administrația orașului, pentru instituții externe, dar și în politica germană. Permiteți-mi să subliniez că problematică nu este migrația din interiorul UE, ci mai degrabă legătura cu factori precum sărăcia, deficitele educaționale și exploatarea parțială pe piața muncii.

Majoritatea este formată din persoane adulte, apte de muncă. O treime dintre ele sunt copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani, care formează un grup considerabil. În ceea ce îi privește pe bulgari, înregistrăm mai multe familii cu copii. Ponderea bărbaților este mai mare în cazul românilor. Unele școli și grădinițe din estul orașului Ahlen înregistrează chiar o creștere semnificativă. În august 2019 erau înscriși în școlile din Ahlen 266 de copii și adolescenți de vârstă școlară din sud-estul Europei. Această situație pune serios la încercare instituțiile. Există așteptări diferite față de ideile care prevalează în sistemul de educație din Germania. Aceste așteptări diferite se manifestă de pildă printr-o prezență neregulată a copiilor la școală sau grădiniță. 

În plus, apar anomalii sociale. Așa cum este cazul celor mai mulți nou-veniți, necunoașterea limbii germane este o barieră pentru integrare.

O altă provocare este integrarea socială a persoanelor care nu au beneficiat deloc sau aproape deloc de educație în țara de origine și care nu au o calificare profesională. Potrivit unui raport al autorităților din Dortmund, Hagen, Essen, Hamm și alte orașe germane, în această situație se găsesc cu precădere reprezentanți etniei rome, care migrează din cauza discriminării și a condițiilor de viață precare din țările lor de origine.

Ați câștigat alegerile pentru primăria orașului Ahlen în 2015. Cum s-a schimbat situația de atunci? A crescut proporția de migranți din Bulgaria și România?

Începând din 2007 consemnăm o creștere constantă a fluxului de oameni care pleacă din România și Bulgaria în țările din vestul Uniunii Europene. O amplificare a acestui fenomen am putut observa în anul 2014, ca urmare a introducerii libertății depline de mișcare în Europa. Migranții văd oportunități importante pe piața muncii din Germania, care suferă din cauza deficitului de forță de muncă, prezent în special în sectorul activităților remunerate modest. Și la noi în Ahlen a existat o creștere continuă a fluxului migrator din cele două state din sud-estul Europei. În timp ce în 2012 aici locuiau în total 193 de persoane din România și Bulgaria, acest număr a crescut la 1422 până în prima jumătate a anului 2019.

Care sunt motivele acestor oameni de a veni la Ahlen? Găsesc toți imigranții un loc de muncă aici? Și dacă nu găsesc de muncă, de ce credeți că rămân în oraș?

Spre deosebire de alte locuri în care există o migrație puternică determinată de sărăcie, la Ahlen predomină migrația forței de muncă, așa încât cei mai mulți dintre noii cetățeni au într-adevăr un loc de muncă. Ahlen oferă mai multe puncte de contact pentru imigranți. Orașul și comunitățile învecinate oferă locuri de muncă, chiar și în domenii cu salarii mici. Merită menționată industria puternică a cărnii din regiune. Pe fondul migrației de odinioară, la Ahlen locuiește un grup mare de oameni care vorbesc limba turcă. Mulți bulgari vorbesc turca și astfel găsesc aici un punct de legătură. În plus, Ahlen dispune de apartamente relativ ieftine în raport cu zonele înconjurătoare.

Ați discutat subiectul împreună cu mai mulți administratori locali din regiune. Problemele sunt aceleași peste tot. Care ar fi soluțiile?

Există de la o comunitate la alta anumite schimbări în componența grupurilor de migranți. În general, provocările sunt aceleași. Este important pentru orașe ca noii cetățeni să nu se izoleze, ci să devină parte a societății. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că nu se formează societăți paralele. Până acum am avut succes. 

Un lucru bun este și că migranții trebuie să aibă traducător atunci când se înregistrează la noul lor domiciliu. Încă de la primul contact, acest lucru face posibilă informarea lor în legătură cu existența ofertelor de consultanță, oferind totodată răspunsuri la întrebări specifice privind conviețuirea și integrarea.

Există exemple pozitive? Ce programe și măsuri de integrare au fost deja puse în aplicare și care sunt rezultatele?

Suntem încă la începutul eforturilor noastre. Vrem să fim în măsură să evităm comiterea unor greșeli semnificative. De aceea, monitorizarea timpurie transcende și granițele locale. Sprijin ne-a fost promis de către guvernul landului Renania de Nord-Vestfalia, care are la rândul său tot interesul să evite surprizele negative. 

În ceea ce privește situația de la Ahlen, noi suntem obișnuiți cu migrația forței de muncă de mai bine de un secol. Orașul nostru a devenit mare și prosper datorită migrației forței de muncă în domeniul mineritului. De aceea, oamenii din Ahlen nu au o atitudine negativă față de migrație. Trăim pașnic împreună în orașul nostru cu oameni din 111 națiuni. Aceasta este forța noastră!