Lituania a sprijinit refugiații ucraineni și s-a implicat militar în Ucraina încă de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie 2022. Conform Oficiului pentru Migrație de la Vilnius, țara cu o populație de doar 2,8 milioane de locuitori a preluat până acum mai mult de 60.000 de refugiați ucraineni.  

Firmele care le oferă locuri de muncă noilor sosiți sau persoanele care îi găzduiesc beneficiază de subvenții de la stat. Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale informează că, până acum, în acest scop, au fost cheltuite 1,5 milioane de euro din fondul de 6,3 milioane de euro alocat. 

În anul școlar 2021/2022 aproximativ 10.000 de copii din Ucraina au frecventat școala în Lituania, conform Ministerului Educației. Alți 4.000 au luat parte la cursurile online ale școlilor din Ucraina. Reprezentanții ministerului estimează că numărul copiilor ucraineni care vor merge la școală începând din septembrie anul acesta va trece de 20.000. 

Ca sprijin militar, Lituania a pus la dispoziția forțelor de apărare din Ucraina echipament în valoare de aproximativ 123 de milioane de euro, afirmă ministrul apărării, Arvydas Anusauskas. În plus, în urma unei campanii de strângere de fonduri inițiată de jurnalistul și activistul Andrius Tapinas, cetățenii lituanieni au finanțat achiziționarea unei drone Bayraktar. În trei zile au fost donate aproximativ 6 milioane de euro.

În prezent, Tapinas a lansat o nouă campanie la care s-au strâns până acum 1,1 milioane de euro. Banii sunt destinați armatei ucrainene.

"Aversiune față de tot ceea ce vine din Rusia" 

Pe lângă lituaniană, rusa este limba cel mai des folosită. Conform Oficiului pentru Statistică, peste jumătate din cetățenii lituanieni (aprox. 1,7 milioane) stăpânesc limba rusă. Doar puțin peste 220.000 de lituanieni știu cea de-a treia limbă vorbită în țară - poloneza.     

Oleg Jerofejev, redactor-șef al portalului de știri în limba rusă delfi.lt, cel mai mare de acest fel din Lituania, spune că înaintarea trupelor ruse în Ucraina „a declanșat o aversiune față de tot ceea ce este rusesc, față de vorbitorii de limbă rusă și față de tot ce are tangență cu cultura rusă“. 

Jerofejev este convins totuși că este vorba doar despre un fenomen provocat de stresul și șocul cauzate de invazia armatei ruse în Ucraina. Mulți membri ai comunității ruse din Lituania sprijină Ucraina și condamnă deschis intervenția militară a Moscovei.

Expertul în comunicare Viktor Denisenko constată apariția unor fenomene sociale interesante în Lituania: „Deși oamenii manifestă aversiune față de limba rusă, de la începutul războiului, în Lituania se aude tot mai des această limbă. Mulți refugiați ucraineni folosesc limba rusa în comunicarea cu lituanienii“.

Kremlinul nu este Rusia

Avocatul Alexander Radcenko, activist și consilier al președintelui Parlamentului lituanian, afirmă că „de la începutul războiului, politicieni ca premierul Ingrida Simonyte sau președintele Parlamentului, Viktorija Cmilyte-Nielsen, au îndemnat societatea lituaniană să facă o diferență clară între Rusia, Kremlin și rușii implicați în asaltul asupra Ucrainei și minoritatea rusă din Lituania sau rușii care critică regimul Putin și fug din țară“.

În urma apelului, lituanenii au înțeles că „o atitudine negativă față de limba rusă îi poate afecta pe cei care au fugit de regimul de la Kremlin“. În general, afirmă Radcenko, lituanienii sunt toleranți față de colegii sau vecinii lor care vorbesc limba rusă.

Politologul Andrzej Pukszto, profesor la universitatea „Vytautas Magnus“ din Kaunas, este de părere că „majoritatea lituanienilor spriină Ucraina și poporul ucrainean în lupta împotriva agresiunii Rusiei“. Disponibilitatea lituanienilor de a ajuta există în continuare atât la nivel politic cât și printre cetățeni, conchide Pukszto.