Cetăţenii celui mai mare stat baltic au fost chemaţi la urne pentru a reglementa succesiunea politică a Daliei Grybauskaite. Preşedinta nu mai poate candida după două mandate de câte cinci ani.

Potrivit comisiei electorale de la Vilnius, candidatul independent Gitanas Nauseda a obţinut în jur de 31 la sută din voturi, iar fostul ministru al finanţelor Ingrida Simonyte în jur de 30 la sută. Cei doi candidaţi intră în turul doi, care va avea loc în paralel cu alegerile europene din 26 mai.

Ingrida Simonyte este susținută de conservatorii lituanieni, fără să fie membră de partid. Candidata în vârstă de 44 de ani este cunoscută pentru simțul ei acid al umorului și pentru angajamentul față de egalitatea în drepturi a homosexualilor. Tocmai de aceea are priză mai ales la electoratul tânăr, liberal și urban. Simonyte se opune însă clar unei divizări între populațiile urbane și rurale: "Noi nu putem izola capitala Vilnius de restul țării", a spus Simonyte recent în campania electorală.

Candidatul independent Gitanas Nauseda, un economist în vârstă de 54 de ani, a promis în timpul campaniei electorale că va construi un "stat social". De asemenea, dorește să se implice pentru un dialog mai eficient între diferitele clase sociale din Lituania. Nauseda a câștigat notorietate prin poziții clare pe teme economice și financiare.  

Candidatul de centru-stânga și premier în exercițiu, Saulius Skvernelis, s-a clasat doar pe locul trei, cu 20 de procente. După aflarea rezultatului, el a anunţat că va demisiona în iulie: "Faptul că nu am reuşit să ajung în turul doi reprezintă evaluarea mea ca politician", a declarat Skvernelis într-o emisiune a televiziunii lituaniene. 

Toți trei, Simonyte, Skvernelis și Nauseda, au o orientare pro-europeană. În dezbaterile televizate, ei au susținut ferm apartenența la UE și NATO a fostei republici sovietice. Președintele este titular al deciziilor de politică externă în sistemul politic al Lituaniei, ceea ce e de mare importanță, mai ales în ceea ce privește relațiile cu Rusia învecinată. După anexarea Crimeeii de către Moscova, Lituania a reintrodus în parte serviciul militar, iar în statul baltic a fost staționat un batalion NATO multinațional sub conducerea Germaniei. 

 

das/rcs (dpa, afp)