Serviciul Meteorologic German (DWD) descrie recordurile de temperatură din a doua jumătate a lunii iunie din Germania și Europa drept „un val de căldură care va rămâne în istorie”. La 46 de stații meteorologice din 11 landuri germane s-au înregistrat temperaturi de peste 40°C. Niciodată până acum nu au fost documentate în Germania temperaturi atât de ridicate în luna iunie.

Cele unsprezece zile și nopți de caniculă au încălzit atât de mult locuințele multor oameni, încât răcorirea și un somn odihnitor au devenit aproape imposibile. Acest lucru poate avea consecințe grave asupra sănătății și poate fi chiar fatal.

Din acest motiv, proprietarii de locuințe și autoritățile locale trebuie să își schimbe modul de gândire și să adapteze clădirile, spune Thomas Auer, profesor de tehnologia clădirilor și construcții adaptate la climă la Universitatea Tehnică din München. „Dacă la proiectarea unei clădiri nu se ia în calcul răcirea pe timp de vară, este o greșeală majoră.”

Ferestre: multă lumină, mult soare, multă căldură

Oricât de frumoasă ar fi priveliștea oferită de ferestrele mari până la podea, „radiația solară directă este principala sursă de încălzire”, explică Auer. De aceea, el vorbește despre un „procentaj adecvat de suprafață vitrată”, adică un număr și o dimensiune a ferestrelor care să permită pătrunderea luminii naturale fără a transforma locuința într-o seră în zilele însorite.

În multe apartamente închiriate lipsesc soluțiile eficiente de umbrire, precum rulourile sau jaluzelele. Situația este și mai dificilă în apartamentele de la mansardă, unde locatarii suferă cel mai mult în timpul zilelor caniculare. „O fereastră de acoperiș este expusă mult mai intens razelor soarelui decât o fereastră verticală, iar sistemele de umbrire sunt mai greu de instalat”, explică profesorul.

Beton, lemn, lut și cărămidă – cu ce ar trebui să construim?

Podelele, pereții și planșeele majorității caselor din Germania sunt realizate din beton. Din punctul de vedere al reglării temperaturii, acest lucru nu este neapărat un dezavantaj. Betonul are o masă termică ridicată, ceea ce înseamnă că poate absorbi cantități mari de căldură și le poate elibera treptat. Astfel, el funcționează ca un tampon termic.

Pentru ca acest mecanism să fie eficient, sunt însă necesare nopți răcoroase, în care betonul să poată elimina căldura acumulată în timpul zilei. Dacă temperatura nocturnă nu mai scade sub 20°C, pereții rămân calzi.

Un alt dezavantaj al betonului este faptul că producerea cimentului generează emisii ridicate de CO₂, contribuind astfel la schimbările climatice. Din acest motiv, Thomas Auer recomandă o combinație echilibrată între materiale minerale, precum betonul, și materiale naturale, cum ar fi lemnul.

„În trecut, în Germania se construiau case cu structură din lemn și umplutură din lut”, spune Auer. În opinia sa, ar trebui să revenim la astfel de metode tradiționale. Lutul nu reglează doar temperatura interioară, ci și umiditatea aerului.

Și locuințele existente pot deveni mai rezistente la căldură prin utilizarea unor plăci speciale din lut prevăzute cu conducte prin care circulă apa. Aceste sisteme permit reglarea eficientă a climatului interior atât vara, cât și iarna.

Pompele de căldură oferă, de asemenea, posibilitatea răcirii clădirilor. Institutul Fraunhofer pentru Fizica Construcțiilor explică faptul că o pompă de căldură, instalată inițial pentru încălzire, poate funcționa și în regim invers pentru răcirea locuinței.

Casele cu curte interioară creează un climat mai plăcut

Pentru a învăța cum se poate construi într-un mod adaptat climei și cu o amprentă redusă de carbon, merită să privim spre regiunile care se confruntă de mult timp cu temperaturi ridicate, spune Thomas Auer. Un exemplu este Andaluzia.

Acolo sunt frecvente casele cu curte interioară, proiectate astfel încât în centrul clădirii să existe o curte umbrită. Aceasta este adesea prevăzută cu un copac, streașini care oferă umbră sau chiar o sursă de apă. „Acest lucru creează un microclimat plăcut și permite ventilarea naturală transversală”, explică specialistul.

Aerul condiționat – soluția ideală?

Întrucât clădirile existente din Germania nu pot fi transformate toate în case cu curte interioară, achiziționarea unui aparat de aer condiționat pare o alternativă atractivă. Totuși, Thomas Auer avertizează că aceasta este o soluție prea simplistă și, în anumite situații, chiar dăunătoare.

Aparatele de aer condiționat creează diferențe mari de temperatură între interior și exterior și reduc umiditatea aerului. Un studiu publicat în India în 2023 a arătat că utilizarea lor poate favoriza apariția afecțiunilor respiratorii și a simptomelor alergice.

De asemenea, un studiu realizat în China în 2012 a conchis că expunerea îndelungată la spații climatizate reduce capacitatea naturală a organismului de a se adapta la temperaturile ridicate.

Agenția Federală Germană pentru Mediu avertizează că aparatele de aer condiționat cresc emisiile de CO₂ prin consumul de energie. În plus, agenții frigorifici utilizați în aceste instalații contribuie la efectul de seră.

Tehnologia ar trebui să completeze, nu să înlocuiască arhitectura inteligentă

Pentru Thomas Auer, protejarea oamenilor împotriva căldurii fără a crește emisiile de gaze cu efect de seră nu reprezintă o contradicție. El susține utilizarea unei combinații de materiale naturale și minerale, reducerea suprafețelor vitrate și instalarea unor sisteme eficiente de umbrire.

„Trebuie să construim astfel încât tehnologia să fie doar un element suplimentar”, spune el. Cu alte cuvinte, tehnologia ar trebui să completeze o arhitectură bine gândită, inspirată din metodele tradiționale de construcție.

Până când această abordare va deveni standard pentru toți proprietarii și arhitecții, uneori și soluțiile simple pot face diferența. Thomas Auer și-a instalat un ventilator de tavan în dormitor. „Anul acesta chiar ne-a salvat.”