Economia spațială este o afacere de mai multe sute de miliarde, volumul pieței ridicându-se la aproximativ 600 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Roland Berger și de Federația Industriilor Germane (BDI). Evoluția este în creștere, astfel încât, până în 2040, piața ar putea atinge două trilioane de euro, o sumă de patru ori mai mult decât bugetul federal al Germaniei din 2025.

Potențialul de profit atrage multe companii interesate de "New Space", termen care desemnează comercializarea industriei spațiale, împinsă tot mai mult înainte de companii private.

În clipa de față nivelul investițiile în așa-numita piață "upstream" se ridică la 150 de miliarde. Este vorba despre producția infrastructurii necesare pe Pământ și în spațiu, precum rachete purtătoare, segmente terestre și sateliți. Cea mai mare parte, aproximativ 450 de miliarde de dolari, merge însă către aplicațiile "downstream", adică activități bazate pe date, făcute posibile de activitatea spațială.

"New Space este deja, în esență, o afacere bazată pe date", spune Matthias Wachter de la BDI. El este directorul Inițiativei Germane New Space și co-responsabil pentru domeniile inovare, securitate și tehnologie în cadrul BDI.

Transformarea spațiului cosmic într-un spațiu al afacerilor

De la începuturile sale, industria spațială s-a schimbat fundamental. În timpul Războiului Rece, aceasta era în primul rând o competiție între SUA și Uniunea Sovietică. Impulsul și finanțarea veneau din partea statului.

În jurul anului 2000, statele au început însă să joace tot mai mult rolul de client. Lansările de rachete, sateliții și alte servicii au început să fie cumpărate tot mai des de la companii private. A fost momentul de naștere pentru companii precum SpaceX și Blue Origin.

Un moment-cheie l-au reprezentat rachetele reutilizabile, care au făcut transportul în spațiu considerabil mai ieftin, deschizând noi aplicații și domenii de afaceri pentru multe alte companii.

În ultimii 20 de ani, prețurile lansărilor de rachete au scăzut cu 90 la sută, potrivit firmei de consultanță McKinsey.

Ce afaceri au în vizor companiile private în spațiu

SpaceX și Blue Origin ocupă mult spațiu în percepția publică, însă există multe alte companii care fac afaceri în spațiu, inclusiv în Germania. De reținut că nu este vorba doar despre rachete și sateliți, ci și despre afaceri devenite posibile datorită tehnologiilor spațiale.

Potrivit BDI, aproximativ trei sferturi dintre companiile din industria spațială au clienți din economia clasică. Fie că este vorba despre agricultură inteligentă, logistică, Industrie 4.0, monitorizarea infrastructurii sau conducerea autonomă, din ce în ce mai multe companii din numeroase domenii utilizează date generate de sateliți pentru aplicații foarte diverse. În acest sector sunt reprezentate companii de toate dimensiunile, de la start-up-uri și IMM-uri până la mari integratori de sisteme.

"Servicii precum comunicațiile, localizarea, navigația, sincronizarea timpului și observarea Pământului sunt de neconceput fără tehnologie spațială. Tocmai aceste domenii vor crește puternic", afirmă Björn Hagemann, partener senior la McKinsey.

Rolul companiilor germane în New Space

Numai în Germania există trei companii care lucrează la dezvoltarea de rachete purtătoare. Mari speranțe sunt puse în rachetele dezvoltate de Isar Aerospace din München. De asemenea, Rocket Factory Augsburg și HyImpulse Technologies din Neuenstadt am Kocher dezvoltă rachete aflate încă în faze de testare.

În paralel, mai multe companii produc sateliți. "Avem foarte multe companii downstream care utilizează date satelitare și dezvoltă noi modele de afaceri bazate pe date", spune Matthias Wachter. Printre acestea se numără OHB din Bremen, care dezvoltă inclusiv sisteme complete de sateliți și componente pentru rachetele Ariane. The Exploration Company din Planegg construiește capsule spațiale reutilizabile.

OroraTech oferă soluții pentru monitorizarea incendiilor de pădure din spațiu. Sateliții ConstellR detectează modele termice care indică activități umane, suprasolicitarea infrastructurii și impactul asupra mediului. Compania berlineză LiveEO analizează complet automatizat date provenite de la sateliți și drone și monitorizează infrastructuri la nivel global, de exemplu liniile feroviare ale Deutsche Bahn.

Investiții sunt costisitoare. Merită făcute?

Pentru ca economia privată din acest domeniu să continue să funcționeze bine, statul german trebuie să investească în spațiu, recomandă, îintre alții, Federația Industriei Aerospațiale Germane (BDLI) și BDI.

Din nefericire pentru Republica Federală, cea mai mare economie europeană nu traversează o perioadă fastă. Pe de o parte, creșterea economică este slabă și în multe domenii se merge pe austeritate. Pe de altă parte, industria spațială presupune costuri foarte ridicate. Cu toate acestea, Germania nu își poate permite să rămână în urmă în domeniul spațial, consideră Wachter. "Industria spațială nu este un subiect exotic sau de prestigiu, ci cheia pentru foarte multe tehnologii ale viitorului de pe Pământ."

Navigația, comunicațiile, sincronizarea și observarea Pământului sunt astăzi esențiale pentru infrastructurile critice, afirmă firma de consultanță Deloitte. Astfel, spațiul cosmic face parte din infrastructura critică, iar dependența de alte state în domenii-cheie și infrastructuri critice implică riscuri majore.

S-a făcut mult, dar încă nu suficient

Germania intenționează să contribuie în următorii trei ani cu aproximativ 5,4 miliarde de euro (mai mult decât anul trecut) la European Space Agency (ESA). Decizia a fost luată la sfârșitul anului 2025.

În plus, în următorii cinci ani ar urma să fie investite 35 de miliarde de euro în capabilități spațiale militare. Astfel de servicii bazate pe tehnologie spațială pot fi utilizate atât în scop militar, cât și civil.

Suma pare într-adevăr mare, dar este ea suficientă în comparație cu eforturile făcute de alte state? În 2024, SUA dețineau aproximativ 40 la sută din piața globală, Asia 20 la sută, iar Europa 17 la sută. Pentru ca Europa să își mențină cota până în 2040, continentul ar trebui să accelereze ritmul de creștere, ceea ce ar necesita investiții suplimentare de 237 de miliarde de euro, potrivit Roland Berger. Pentru ca Europa să își crească ponderea pe piața spațială globală la 25 la sută până în 2040, Germania ar trebui să își majoreze investițiile anuale în domeniul spațial de la patru miliarde la zece miliarde de euro.

Totuși, experții Roland Berger consideră că simpla creștere a cheltuielilor nu este suficientă. Important este ca sectorul privat să fie sprijinit, astfel încât inovațiile să poată deveni afaceri profitabile. Experții cer mai puțină birocrație, mai puțină reglementare, reforme structurale și contracte publice curajoase care să ofere stabilitate industriei.

"Ne așteaptă o gigantică încercare de micșorare a distanței față de americani în aceste domenii", spune Wachter. "Totuși, din punct de vedere tehnologic nu avem absolut deloc motive să ne ascundem. Ceea ce fac americanii în multe domenii putem face și noi. Iar acest lucru se vede și prin faptul că suntem implicați foarte vizibil în numeroase programe americane", spune el.