Când vine vorba de germanii care s-au alăturat organizației teroriste Stat Islamic în Siria, diplomația internațională este mai complexă decât un simplu mesaj pe Twitter. A lăsat-o limpede să se înțeleagă purtătorul de cuvânt al Ministerului Federal de Interne, Sören Schmidt. În principiu, "toți cetățenii germani ,inclusiv cei suspectați că s-ar fi alăturat cauzei ISIS, au dreptul să revină în Germania", a subliniat el într-un interviu acordat DW. În orice caz, Siria este un caz special întrucât, pe fondul conflictului armat din regiune, cetățenilor germani încarcerați acolo nu li se poate acorda asistență consulară.

Faptul că Republica Federală și-a închis în 2012 reprezentanța diplomatică în Siria ar trebui să-i fie cunoscut președintelui american Donald Trump. Și totuși, într-un mesaj pe Twitter, șeful Casei Albe a cerut Franței, Marii Britanii, Germaniei și altor aliați europeni să-i preia pe cei aproximativ 800 de luptători ISIS capturați de către forțele americane pentru a-i deferi justiției.

Germani în închisorile kurde

Cererea președintelui SUA a încins spriritele la Berlin. Însă șeful Casei Albe nu este singurul care-i critică pe europeni. Și Forțele Democrate Siriene, coordonate de kurzi, le reproșează țărilor europene că nu ar fi preocupate de preluarea cetățenilor lor. Kurzii sunt cei mai importanți aliați ai SUA în țara măcinată de conflict. Mulți deținuți sunt reținuți în închisorile kurde și în taberele din nordul Siriei. În opinia lui Sören Schmidt, între aceștia ar fi și numeroși cetățeni germani - bărbați, femei, copii.

"Conform serviciilor secrete începând din 2013 în Siria și Irak au călătorit și persoane din Germania pentru a se alătura grupărilor teroriste", spune Schmidt. Situația juridică precum și acuzațiile care li se aduc sunt neclare, în majoritatea cazurilor. "Doar pe numele câtorva suspecți există mandate de arestare sau sunt în derulare anchete."

Urmărirea penală este dificilă

În total, în ultimii 6 ani, în Siria și Irak au călătorit aproximativ 1050 de islamiști extremiști din Germania. Aproape 200 dintre aceștia și-au găsit sfârșitul în regiunile afectate de război, aproximativ 300 s-au întors în Republica Federală. Marea problemă: deși serviciile de securitate dețin informații că peste o sută de persoane, între cele reîntoarse în Germania, au luptat alături de forțele ISIS sau au absolvit stagii de instruire sub îndumarea organizației teroriste, punerea sub urmărire penală a acestor persoane este extrem de dificilă.  

Fiindcă, și în cazul în care presupușii luptători ISIS încarcerați în Siria ar fi aduși în Germania, în instanță ar trebui demonstrată participarea acestora la lupte. Pentru emiterea mandatelor de arestare, autoritățile din Republica Federală au nevoie de informații solide privind persoanele care se întorc din zona de conflict. Or, în lipsa unor structuri de stat funcționale, cu organe de anchetă, aceste informații nu pot fi obținute ușor.  

Sören Schmidt explică pentru DW abordarea oficială în cazul așa-numiților jihadiști repatriați: "O evaluare individuală privind riscul pentru fiecare persoană întoarsă. Se încearcă deradicalizarea acestora prin diverse programe de sprijin. Pentru copii, cel mai probabil puternic traumatizați și în cazul cărora nu se pune problema unui proces penal, există măsuri socio-pedagogice sau ședințe de psihoterapie."

În ciuda dificultăților, condamnarea jihadiștilor întorși în Germania este posibilă. Conform paragrafului 129b din Codul Penal, în anumite circumstanțe poate fi pedepsită inclusiv apartenența la o organizație teroristă din afara țării. Faptă penală mai constituie și pregătirea unui act violent care periclitează siguranța statului. Începând din 2015 a fost introdusă o prevedere suplimentară, conform căreia pasibil de pedeapsă penală este și cel care părăsește Germania cu intenția de a comite un asemenea act. Însă și în acest caz va trebui dovedită intenția. Un precedent există deja: în 2017 Curtea Federală a condamnat la doi ani și jumătate de închisoare un tânăr suspectat că se pregătea în vederea comiterii unui atentat la siguranța statului.