În weekend, Maia Sandu s-a întâlnit, pe rând, cu directorul Serviciului de Informații și Securitate, cu procurorul general și cu guvernatorul Băncii Naționale. Oficial însă, o parte a echipei noului șef al statului a pășit prima dată în Președinție abia luni - practic, concomitent cu noi, echipa DW din Chișinău, care aveam planificat un interviu cu noul președinte – primul interviu al Maiei Sandu după învestirea în funcție.

După ce am trecut două filtre de securitate, ni s-a spus să urcăm la etajul șase, la bibliotecă. Acolo, ușa era deschisă. Lângă geamul enorm, prin care se vedea ca în palmă clădirea Parlamentului și tractoarele fermierilor protestatari parcate în față, stăteau mai mulți oameni gălăgioși. Pe unii i-am recunoscut – erau din echipa fostului președinte Dodon. Unii păreau agenți de pază, alții – de la protocol sau din alte subdiviziuni ale Președinției. Am început să montăm camerele video. Ei râdeau și discutau cu glas tare, ușor iritant în condițiile în care noi încercam să ne concentrăm și să ne mișcăm rapid, deoarece peste mai puțin de o oră, Maia Sandu urma să înceapă consultările cu fracțiunile parlamentare, după ce Guvernul, controlat de fostul președinte, și-a dat demisia. În mai puțin de o oră, urma să facem două interviuri – unul în română și altul în rusă. O doamnă de la protocol a verificat cum cade lumina pe fotoliile în care urma să stăm și a plecat. Cei de lângă geam au rămas. La fel de gălăgioși.

Totul este pregătit. Așteptăm președintele. O ușă s-a deschis și în sală a intrat Maia Sandu - aparent derutată și ea de zgomotul de lângă geam. S-a uitat la ei, apoi la noi, s-a așezat în fotoliul din fața camerelor și, peste aproape un minut, a spus cu glas tare, ca să audă și cei de la geam: „E cam multă lume aici. Suntem în pandemie”. În câteva secunde au dispărut toți. Doar un agent de securitate, de la balconul interior al etajului superior, a rămas cu privirea ațintită, în permanenţă, spre noi. Începem interviul.

DW: În discursul pe care l-ați rostit la învestitură ați spus că veți fi președintele integrării europene. Deschideți un pic parantezele - ce ați avut în vedere? Nu credeți că această afirmație i-a făcut să tresară pe cei din Moldova care gândesc și votează pro-Rusia?

Maia Sandu: Când am spus că voi fi președintele integrării europene am avut în vedere normalitatea pe care și-o doresc toți cetățenii. Toți cetățenii vor să trăiască într-o țară liberă, în care oamenii nu sunt persecutați pentru viziunile lor politice, într-o țară în care oamenii nu sunt alungați de la serviciu pe motiv că refuză să facă agitație electorală pentru un candidat sau altul contrar voinței lor. Toți ne dorim o țară în care nu sunt jefuiți și persecutați oamenii de afaceri de către diferite instituții ale statului. Toți vrem să trăim într-o țară în care primarii nu sunt folosiți în scopuri politice și nu sunt pedepsiți de către cei de la guvernare prin nealocarea resurselor pentru a-și putea dezvolta comunitățile... Normalitate înseamnă venituri suficiente pentru cetățeni, pentru ca ei să trăiască în belșug la ei acasă. Asta înseamnă salarii și pensii decente. Toți ne dorim instituții ale statului care au grijă de cetățeni - nu care fac jocul diferitor grupări corupte care jefuiesc cetățenii aruncându-i dintr-o criză în alta. Aceasta am avut în vedere atunci când am spus că voi fi președintele integrării europene.

Campania electorală pe care ați desfășurat-o s-a bazat, în mare parte, pe mesaje anticorupție. Legat de asta, am văzut că și primele întâlniri pe care le-ați avut au fost cu procurorul general și directorul Serviciului de Informații și Securitate. În ce măsură credeți că puteți miza pe sprijinul acestor două instituții foarte importante în lupta contra corupției, având în vedere că persoanele care sunt acum în fruntea acestor instituții, într-un fel, au deservit sistemul Plahotniuc-Dodon?

Contez pe sprijinul tuturor instituțiilor, inclusiv pe sprijinul acestor două instituții, în lupta noastră, destul de complicată, de curățare a instituțiilor statului. Și vreau ca oamenii care lucrează acolo să înțeleagă că eu îmi doresc instituții independente și puternice. Și voi fi de partea celor care își fac lucrul bine, așa încât să scoatem de sub control politic și de sub controlul unor grupări aceste instituții. În același timp, sunt conștientă că nu va fi ușor. Sunt conștientă că în instituții mai sunt persoane care nu slujesc cetățenilor, ci unor interse. Va trebui să facem acea curățenie despre care am vorbit – mai ales dacă tot veni vorba de Procuratură și de sistemul judecătoresc – va trebui să venim inclusiv cu acea lege care să permită evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor, ca să curățăm sistemul. Știu că sunt și oameni de treabă în sistem și eu mizez pe ajutorul lor. Trebuie să urnim carul din loc, iar pentru aceasta e nevoie de efortul și contribuția tuturor oamenilor de treabă din aceste instituții.

L-ați întrebat pe procurorul general Stoianoglo cum de s-a întâmplat ca oameni foarte controversați din Moldova să fie eliberați din pușcării în primul său an de mandat?

De data asta, am discutat cu el mai mult subiecte generale, dar mi-am exprimat nedumerirea și dezamăgirea în raport cu anumite lucruri, în legătură cu unele dosare în privința cărora nu se mișcă lucrurile. Procurorul general mi-a spus ceea ce a spus și publicului larg: că, în această perioadă (în primul an de mandat – n.n.), Procuratura nu a comis abuzuri în raport cu oamenii de afaceri – așa cum se întâmpla pe timpuri (sub regimul Plahotniuc – n.n.)... Eu am salutat acest fapt, dar i-am spus că nu este suficient. I-am spus că noi, cetățenii, nu plătim procurorii doar ca să nu comită abuzuri. Noi plătim procurorii ca ei să nu permită comiterea abuzurilor de către alții, dar mai ales îi plătim ca să investigheze și să sancționeze persoanele care fac parte din scheme de corupție. Cu domnul Stoianoglo a fost un început de discuție. Am setat niște așteptări, am formulat niște întrebări, iar în zilele și săptămânile următoare vom reveni și vom discuta mult mai concret -  separat pe fiecare caz de corupție mare, inclusiv în cadrul Consiliului Superm de Securitate pe care sper să-l convoc cât mai curând posibil.

Și despre care ați spus că îi veți modifica structura...

Da. Acum lucrăm la modificarea Regulamentului și a componenței acestui consiliu.

Înainte de plecare, Igor Dodon a oferit mai multe cetățenii contra investiții – o procedură destul de controversată, care a fost abrogată anul acesta. Ați încercat să vedeți cine sunt cei cărora Igor Dodon le-a oferit această cetățenie prin investiții? Ce aveți de gând să faceți cu decretele pe care el le-a semnat în acest sens?

Eu și foștii mei colegi din Partidul Acțiune și Solidaritate am fost cei care am insistat ca acel program de vindere a cetățeniei să fie oprit. Dar pentru dosarele care au fost deja depuse, programul oricum a continuat - altfel ar fi fost prejudiciat statul. Astăzi este prima zi de lucru a colegilor mei din Președinție – respectiv, e prima zi în care eu voi obține acces real la aceste informații, inclusiv la informația cu caracter secret, deoarece aceasta este o informație cu caracter secret. Așa a fost adoptată legea atunci. O să analizez toate aceste lucruri și, despre informația care nu va fi confidențială, o să comunic în spațiul public.

Despre vaccin vreau să vă întreb neapărat. Am văzut că în țările UE, inclusiv în România, a început vaccinarea contra COVID-19. În Moldova, din ceea ce am reușit noi să aflăm de la Ministerul Sănătății, vaccinarea va începe mult mai târziu, pentru că guvernanții de la Chișinău au avut alte preocupări decât să aplice din timp pentru vaccin. Ce aveți de gând să faceți Dvs în sensul acesta? Cum veți aduce vaccinul în țară?

Am discutat și eu cu prim-ministrul care pleacă, Ion Chicu, și am înțeles că nu au niciun angajament real obținut până acum pentru a aduce vaccinul. Noi am început să lucrăm foarte intens în acest sens cu partenerii externi, pentru a obține cel puțin o parte din necesarul de vaccin și sper ca în următoarele săptămâni să avem niște răspunsuri concrete la acest subiect.

Cum vedeți relația cu România de aici încolo? Ce aveți de gând să întreprindeți pentru a o impulsiona și la ce ajutor vă așteptați din partea României?

Vrem să refacem bunele relații cu România și avem o agendă foarte ambițioasă - și pe termen scurt, și pe termen lung. Vorbim și de proiectele de infrastructură pe care mi-aș dori foarte mult să le pornim cât mai curând, și de proiecte în domeniul educației, culturii, în domeniul mediului. Mai multe lucruri o să le discutăm în cadrul vizitei președintelui Iohannis (vizita are loc marți, 29 decembrie). Așteptările sunt mari pe partea noastră și o să depunem toate eforturile ca să putem avansa în proiectele noastre concrete de cooperare.

Vladimir Putin v-a felicitat cu ocazia victoriei în alegeri. Cum ați perceput acest gest?

E ceva firesc. Eu sper că relațiile moldo-ruse vor fi bune. Voi face tot ce depinde de mine ca să putem soluționa problemele stringente cum ar fi: revenirea produselor moldovenești pe piața rusă, protecția socială a moldovenior care muncesc în Rusia și soluționarea diferendului transnistrean.

Klaus Iohannis se află marți la Chișinău. În ianuarie veți merge Dvs în vizită la Kiev. Dar în Rusia veți merge?

Voi merge dacă voi fi invitată. Rusia este parte a formatului de negocieri 5+2, iar problema transnistreană este una importantă pentru țara mea.

Unii analiști politici spun că, după ce Igor Dodon a pierdut Președinția, Rusia și-ar putea schimba liderul politic pe care mizează în Moldova...

Nu știu cine pe cine mizează. Știu că noi avem nevoie de politicieni onești, care vor lucra pentru cetățenii noștri și pentru statul nostru. Pentru aceasta avem nevoie de instituții puternice, care să ne asigure competiții electorale cu partide finanțate corect și transparent, deoarece de aici încep toate relele – prin partide finanțate ilegal, corupția pătrunde în structurile puterii de stat și atunci apar probleme de felul celor pe care le avem noi astăzi.

Dacă Moldova ar redeveni integră la un moment dat, ce se va întâmpla cu cetățenii ruși, care sunt foarte mulți dincolo de Nistru?

Regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova și ei sunt cetățenii noștri. Aceasta este și țara lor. Procesul de reintegrare va fi unul complicat, dar o altă cale nu există. Așa că noi vom munci pentru a apropia oamenii, pentru a impulsiona procesele, pentru ca, în cele din urmă, să putem soluționa politic această chestiune.