Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost distinsă cu prestigiosul Premiu Theodor Heuss, un premiu acordat pentru angajamentul depus în promovarea şi apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept.

Ceremonia de decernare a ediţiei jubiliare, a 60-a, a Premiilor Theodor Heuss a avut loc pe 24 mai, la Stuttgart, în sala de conferințe Haus der Wirtschaft, organizată fiind de Fundația Theodor Heuss.

„A primi un premiu care poartă numele primului președinte al Republicii Federale Germania, un om care a contribuit la reconstrucția democraţiei în Europa postbelică, este mai mult decât o distincție personală. Este o realizare a poporului Moldovei, care continuă să lupte pentru libertate, demnitate și pentru valorile democratice”, a declarat Maia Sandu cu acest prilej.

Președinta în funcție a primit premiul pentru angajamentul excepțional şi implicarea sa personală pentru reformarea legislației și a instituțiilor statului moldovean, în vederea promovării democrației și alinierii țării la valorile europene.

Punctul culminant al acestor eforturi a fost, în octombrie anul trecut, când moldovenii i-au acordat sprijinul pentru un nou mandat și au votat, prin referendum, adaptarea Constituției la normele europene în vederea integrării țării în UE.

„Maia Sandu este o persoană a cărei biografie politică nu este rezultatul obișnuinței, ci un act de rezistență împotriva unui sistem marcat de corupție, influență abuzivă și sete de putere - dar și împotriva forțelor externe care încearcă să tragă țara înapoi, în trecut. Ea luptă pentru o idee care depășește granițele patriei sale: ideea unei Europe libere și democratice”, a declarat Dr. Ludwig Theodor Heuss, preşedintele Fundaţiei Theodor Heuss, în discursul său de decernare a premiului.

Maia Sandu a mai fost numită și „licăr de speranță” pentru toți cei care cred în viitorul Republicii Moldova.

„Acest premiu nu este doar despre încredere, ci despre viitorul pe care îl construim. Un viitor în care Moldova este un membru cu drepturi depline al familiei europene. Un viitor în care democrația aduce o viaţă mai bună, instituții mai puternice și pace pentru poporul nostru”, a mai spus laureata Maia Sandu în discursul ei de mulțumire.

Pe parcursul mandatului ei, Maia Sandu a recunoscut dificultățile cu care atât ea cât și poporul moldovean s-au confruntat în lupta împotriva corupției și oligarhiei, în rezistența față de dezinformare și interferențele externe. „Cu toate acestea, Moldova rămâne ancorată în parcursul său democratic”, a adăugat ea.

În plus față de cele menționate, Maia Sandu este nevoită să gestioneze și situația delicată din Transnistria și Găgăuzia.

La înmânarea premiului, consilierul preşedintei, Igor Zhakarov, a declarat că victoria la referendum, deși meritorie, a fost obținută cu o marjă foarte mică - doar 0,4%, adică aproximativ 13.000 de voturi. Cu toate acestea, rezultatele votului din Transnistria, unde 30% dintre cetățeni au votat „pentru” la referendum, sunt un semn că și populația de acolo începe să conștientizeze influența Rusiei asupra regiunii. Totuși, situaţia problematică din Găgăuzia nu poate fi trecută cu vederea. Acolo, 94% dintre alegători au votat împotrivă - un scor record la nivel național. Igor Zhakarov a subliniat că, deși o parte dintre locuitorii regiunii își doresc independența, acest lucru nu înseamnă neapărat că sunt pro-ruși. Limba și tradițiile nu le sunt protejate, iar limba a doua utilizată în regiune este rusa, ceea ce influențează semnificativ accesul la informație.

Pentru a contracara această situație, guvernul intenționează să implementeze programe dedicate conservării limbii găgăuze și a culturii locale, precum și inițiative care să încurajeze învățarea limbii române.

Zhakarov a mai declarat că, în cursul anului trecut, au fost deschise la nivel național 5.000 de locuri pentru cursuri de limba română, la care s-au înscris peste 15.000 de persoane. În ciuda rezultatului negativ înregistrat la referendum în Găgăuzia, interesul crescut pentru limba română este, totuși, un semn încurajator.

„Uniunea Europeană a construit infrastructură locală în regiune, precum școli sau grădinițe. Însă am omis importanța comunicării. Lecția noastră este că nu este vorba despre cine câștigă inimile, ci despre cine câștigă percepțiile.”

Acesta şi-a încheiat intervenția ridicând un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană privind interferențele rusești, făcând referire la implicarea Rusiei în procesele democratice europene, de pildă privind ascensiunea lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România, în noiembrie anul trecut, și scorul de 20 la sută înregistrat de partidul radical de dreapta AfD la alegerile pentru Bundestag.

Premiul reflectă și recunoașterea curajului poporului moldovean de a face față războiului hibrid dus de Rusia, de a susține necondiționat Ucraina și de a alege, prin referendum, un viitor european. Republica Moldova este acum inclusă ca prioritate în noul plan bugetar al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

„Accept acest premiu cu onoare și în numele fiecărui cetățean moldovean care continuă să creadă că țara noastră mică poate contribui la o Europă mai bună și mai justă pentru toți”, a spus Maia Sandu.

Pe parcursul ceremoniei, s-a subliniat că lupta împotriva autocrației și apărarea  democrației în vremurile noastre tulburi sunt esențiale. A fost condamnat ferm războiul Rusiei împotriva Ucrainei și cel din Gaza. În același timp s-a atras atenția că Europa își pierde fiabilitatea în ochii partenerilor de încredere - o aluzie clară la erodarea relațiilor dintre Europa şi SUA după preluarea şefiei Casei Albe de către  Donald Trump.

„Dacă democrația învinge în Republica Moldova, aceasta este o victorie pentru întregul Occident”, a conchis Zakharov.