Despre aceasta șefa statului a vorbit joi, în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o la finalul primului mandat, care se va încheia pe 24 decembrie 2024. Tot atunci va avea loc și ceremonia de învestire pentru cel de-al doilea mandat.

„Ne dorim foarte mult să putem să ne sprijinim de umărul României în continuare. Ne dorim la București parteneri care sunt deschiși pentru Republica Moldova, vrem o Românie puternică și europeană, care își consolidează rolul în UE. Cei care cred că UE nu este bună pentru România să se uite la noi (la Republica Moldova) și să vadă cât de vulnerabili suntem, să vadă care sunt standardele de viață în Republica Moldova ca să-și poată imagina cum putea fi România dacă nu era parte a UE. Vrem ca România să rămână în UE și să ne ajute și pe noi să ajungem cât mai repede acolo. Sperăm să se rezolve cît mai repede criza politică și să avem cu cine vorbi la București”, a menționat Maia Sandu.

„Pe noi ne-au salvat cetățenii, pentru că suntem căliți într-un mediu ostil”

Întrebată de un jurnalist din România ce sfaturi ar putea da românilor pentru a evita interferențele Rusiei în alegeri, președinta Republicii Moldova a invocat în primul rând necesitatea combaterii propagandei și dezinformării. Potrivit ei, Rusia a testat în Moldova toate instrumentele posibile specifice războiului hibrid: „Pe noi ne-au salvat cetățenii, pentru că suntem căliți într-un mediu ostil – ne confruntăm cu propaganda și dezinformarea de foarte mult timp și am dezvoltat un anumit nivel de rezistență. (...) Noi am considerat necesară interzicerea unor canale media pe care Rusia le-a folosit contra Moldovei. Dar lupta cu dezinformarea pe rețelele de socializare este mult mai complicată și noi așteptăm soluțiile pe care le va propune UE. Mai urmează alegeri în câteva țări din UE și o să vedem și altfel de interferențe ale Rusiei acolo. Trebuie să urmărim atent care sunt tehnicile noi pe care le va folosi Rusia. Să rămânem vigilenți și să ne asumăm decizii rapide. Vom avea acestă discuție despre online cu partidele, cu jurnaliștii și cu societatea civilă. Soluții simple în această privință nu există”, a spus Maia Sandu.

Ea a menționat că, în cazul Republicii Moldova principalul motiv care a făcut posibilă interferența Rusiei în recentele alegeri a fost disfuncționalitatea justiției, „care până acum a tolerat trădarea de patrie, care nu a sancționat la timp corupția politică și, din acest motiv, Kremlinul a reușit să racoleze tot mai mulți oameni pe care i-a folosit în aceste încercări de destabilizare și de deturnare a parcursului european al Republicii Moldova”. (...) În timpul celor două scrutine din 2024, ne-am confruntat cu intervenții de o amplitudine fără precedent din partea Rusiei: propagandă și dezinformare la cote maxime, încercări de destabilizare prin proteste plătite, persoane plătite ca să incendieze instituții și, în ultima fază, am văzut această nouă formă de imixtiune prin cumpărarea directă a alegătorilor. În istoria Republicii Moldova, Kremlinul de fiecare dată încerca să cumpere conducerea țării și să-și impună interesele prin conducători loiali. Când au văzut că nu pot cumpăra conducerea țării, au încercat să cumpere alegătorii. Vedem o diversitate de instrumente de interferență în procesele noastre democratice. Și am văzut care sunt punctele noastre slabe. Cel mai vulnerabil element este justiția, pentru că dacă justiția funcționa, dacă sancționa corupția politică, nu am fi ajuns la corupție electorală”.

Despre relațiile cu Rusia: „Noi vrem să fim lăsați în pace!”

Referindu-se la relația de mai departe a Republicii Moldova cu Rusia, Maia Sandu a reiterat că „Moldova poate avea relații bune doar cu țările care respectă cetățenii moldoveni și Republica Moldova”: „Cei care trimit bani murdari, care se chinuie de dimineața până seara să ne destabilizeze țara, care ne șantajează - nu ne pot fi prieteni. Noi vrem să fim lăsați în pace! Cerem să ne fie respectată integritatea teritorială și suveranitatea. Asta înseamnă retragerea trupelor ruse de pe teritoriul nostru național. Vrem ca moldovenii să decidă soarta Republicii Moldova, nu banii Kremlinului. Asta înseamnă să nu se intervină în procesele noastre interne. Noi percepem Rusia astăzi ca stat agresorși vedem asta, din păcate, în fiecare zi în Ucraina. Putem avea relații bune doar cu cei care ne respectă”, a subliniat președinta Republicii Moldova.

Reintegrare cu forța nu va fi

În contextul crizei energetice în care se va scufunda Republica Moldova după 1 ianuarie 2025 din cauza sistării de către Gazprom a livrărilor de gaze spre regiunea transnistreană, Maia Sandu a asigurat că Guvernul de la Chișinău va întreprinde toate măsurile ca cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului să aibă curent, căldură și gaze, dar a atenționat că aceste resurse vor costa mai scump. „Se pare că Gazprom nu-și va onora angajamentele contractuale față de Moldova. Guvernul are soluții. Problema majoră este capacitatea de plată a celor de pe malul stâng (Transnistria) al Nistrului. Dar și în acest caz sunt soluții. În primul rând trebuie să economisească, pentru a reduce consumul. În al doilea rând, Guvernul va veni cu soluții în ceea ce privește felul cum va achita malul stâng pentru gazele pe care le vor cumpăra instituțiile de pe malul drept (Chișinăul) pentru a fi consumate pe malul stâng. Am ajuns în această situație din cauza Rusiei, care sprijină de peste trei decenii un regim ilegal în stânga Nistrului. Acest regim, cu contribuția Rusiei, a adus concetățenii noștri de pe malul stâng în situația în care să nu poată să plătească resursele energetice la preț de piață. Sunt cetățenii noștri și, în aceste condiții dificile generate de Kremlin, Guvernul îi va ajuta. Dar pentru acest consum de pe malul stâng trebuie să plătească cei de pe malul stâng. Sarcina noastră este să ne asigurăm că toți cetățenii au curent, căldură și gaz. Ulterior, așa cum a anunțat și premierul Recean, Guvernul va veni cu răspunsuri concrete cum pot fi recuperate resursele achitate de malul drept pentru consumul de pe malul stâng. Există anumite modalități și Guvernul le va face publice”, a menționat președinta Maia Sandu.

Întrebată despre planul de reintegrare a țării, generat de această criză energetică provocată de Rusia, despre care a scris recent presa de la Chișinău, șefa statului a menționat că despre inițierea procesului de reintegrare a țării se va putea discuta atunci când armata de ocupație a Rusiei va părăsi regiunea transnistreană: „Ne dorim soluționarea conflictului transnistrean, dar în condiții pașnice. Salutăm orice plan care ar putea să readucă o pace justă și sustenabilă în Ucraina. Și, dacă va exista un plan realizabil, care să permită soluținarea pașnică a conflictului transnistrean, noi vom fi acolo ca să punem această problemă pe agendă. Nu trebuie să existe vreun dubiu în ceea ce privește dorința noastră de a rezolva problema transnistreană cât mai curând. Condiția de bază este rezolvarea pe cale pașnică și cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Reintegrarea va putea fi făcută atunci când armata rusă va părăsi teritoriul țării noastre. Demilitarizarea regiunii și retragerea armatei ruse din stânga Nistrului este condiția primordială care trebuie întrunită pentru inițierea procesului de reintegrare”, a spus Maia Sandu.

Ea a precizat însă că asta nu înseamnă că, în perioada următoare, nu se va lucra la reintegrarea economică a celor două maluri ale Nistrului, inclusiv în domeniul monetar.

Actualmente, în Transnistria, plățile se fac în „ruble transnistrene” nerecunoscute de nimeni.