Kyriakos Mitsotakis și-a atins obiectivul. În urma unui nou scrutin, desfășurat în baza unui sistem electoral modificat, partidul său conservator Nea Dimokratia (ND) poate continua să guverneze monocolor. ND a câștigat 40,79% din sufragiile exprimate în alegerile din 21 mai, ceea ce i-a adus 146 de locuri parlamentare dintr-un total de 300, la precedenta rundă de alegeri. Duminică, 25 iunie, chemați din nou la urne, grecii i-au oferit 40,53% dintre voturi. Datorită celor 50 de locuri bonus acordate prin noua lege electorală, ND are acum 158 de mandate și, astfel, o majoritate absolută în Legislativul grec.

După o noapte în care a sărbătorit victoria, Mitsotakis vrea să-și prezinte astăzi noul Guvern și „să continue rapid reformele majore de care țara are nevoie urgentă”, așa cum a anunțat de la sediul partidului, în discursul rostit aseară, după confirmarea succesului.

Vechiul și noul premier a promis stabilitate și redresare alegătorilor obosiți de mulții ani de criză. Prioritățile sale sunt creșterea salariilor și a pensiilor, reduceri de taxe, reforma sistemului de sănătate și a justiției. Noul său guvern trebuie acum să dea rapid rezultate - iar cei mai mari adversari vor fi slăbiciunile eterne ale statului grec: managementul defectuos, nepotismul și corupția, pentru care partidul său este cel puțin parțial responsabil. În orice caz, Mitsotakis are acum sarcina - dar și patru ani la dispoziție - să construiască ceea ce chiar el numește un „serviciu public digital, eficient și prietenos”.

Înfrângere grea pentru Syriza

Ce-i va lipsi lui Mitsotakis este o opoziție parlamentară puternică. Syriza, stânga radicală condusă de fostul premier Alexis Tsipras, care a traversat țara prin cea mai gravă perioadă a crizei datoriilor, a obținut doar 17,8% din voturi. În mai era încă 20 la sută, acum patru ani pierdea alegerile cu 31 la sută.

În lunile următoare, fostul partid de extremă stângă devenit, în ultimii ani, mai pragmatic, va fi preocupat în primul rând de el însuși, de propria identitate și existență politică. Syriza trebuie să se reinventeze pentru a supraviețui ca partid care ar putea din nou guverna.

Social-democrații PASOK au ratat marea surpriză: nu au reușit să se impună în fața Syriza, așa cum speraseră. Fost partid de masă de centru-stânga, PASOK a obținut doar 11,8%, ceea ce îl plasează ca al treilea grup politic din Parlament. Comuniștii (ΚΚΕ) au putut să-și crească doar ușor ponderea, până la 7,6 la sută.

Performanța cumulată a așa-numitelor forțe progresiste din Grecia este cea mai slabă din ultimii 40 de ani. Toate cele trei partide nu au reușit să convingă împreună nici măcar 38% dintre alegători - mai puțin, laolaltă, decât conservatorii de la Nea Dimokratia singuri.

Pe de altă parte, trei partide mici aflate politic mai la dreapta decât Nea Dimokratia au încheiat cu succes actuala rundă electorală. „Spartanii” (Spartiate), o organizație de extremă dreaptă activă de doar trei săptămâni, s-a catapultat în Parlament cu 4,7 la sută. Acest lucru a fost posibil datorită lui Ilias Kasidiaris, fost lider al partidului neonazist interzis Zorile Aurii. În prezent șef al listei Partidul Național al Greciei, acesta a fost condamnat la 13 ani detenție pentru constituirea unei grupări criminale organizate. Kasidiaris nu a putut candida, fiind exclus de pe liste printr-o decizie a Curții Supreme elene. Dar din închisoare le-a recomandat (sau ordonat) adepților săi să voteze Spartiate. Astfel că 12 succesori ai mișcării neonaziste vor avea mandate în noul Parlament.

Cu 4,5 la sută, Elliniki Lisi (Soluție Greacă), formațiune condusă de Kyriakos Velopoulos, a reușit să treacă de pragul electoral. Populist și xenofob, cu simpatizanți concentrați în nordul țării, filoruși și adversari ai acordului cu învecinata Macedonie de Nord (pe care îl consideră o „trădare”), partidul este prezent în parlament din 2019 și are multe asemănări cu Alternativa pentru Germania (AfD). E drept că în comparație cu Spartanii, partidul Soluția Greacă este aproape moderat.

La fel de puternic ca Elliniki Lisi în nordul Greciei este și partidul Niki, apărut practic din nimic în urmă cu câteva luni. Grupare creștin-fundamentalistă, apropiată clerului ortodox, xenofobă ca și celelalte partide de dreapta, și antiavort, Niki a reușit să trimită 10 deputați în noul Parlament, cu 3,7% din voturi.

Extrema dreaptă va avea, așadar, în viitorul Legislativ o pondere a voturilor de aproape 15 la sută. Un procent pe care nu l-a avut nici măcar în apogeul crizei financiare.

Mai este și Plefsi Eleftherias (Calea Libertății), al fostului președinte al Parlamentului Zoe Konstantopoulou, care a primit voturi atât de la alegători de dreapta cât și de la cei de stânga, în total 3,17 la sută - cu toate că tuturor le este complet neclar ce reprezintă acest partid.

În tendința europeană

La alegerile din 25 iunie, centru-stânga a suferit o înfrângere amară. Grecia păstrează, astfel, tendința conservatoare de dreapta vizibilă în alte țări din Europa de Vest și de Est.

Rezultatele alegerilor au arătat că nici interceptările telefonice, nici recenta dramă a refugiaților nu i-au afectat popularitatea lui Kyriakos Mitsotakis ci au fost chiar irelevante în alegeri. Principala grijă a premierul reales nu va fi stânga, ci partidele aflate mai la dreapta, în următorii patru ani - și chiar unele voci mai radicale din interiorul partidului său. În același timp, tentația de a restrânge în continuare drepturile sociale și civile, și în special drepturile refugiaților și migranților, va fi mare.