Marco Polo este unul dintre cei mai faimoși călători ai istoriei occidentale. Avea 17 ani când a pornit în prima sa călătorie în jurul lumii pe atunci cunoscute. Înainte de aceasta nu se îndepărtase vreodată de casa părintească. S-a alăturat tatălui și unchiului: absenți de acasă în cam toată adolescența băiatului, cei doi se pregăteau să plece într-o nouă expediție comercială. Acea primă călătorie avea să-i devină proiect de viață: Marco Polo a parcurs aproape 25.000 de kilometri, călătorind non-stop timp de 24 de ani.

Născut la Veneția în 1254, Marco Polo a parcurs Drumul Mătăsii între 1271 și 1295, o rută comercială medievală care lega Europa de Asia. A petrecut 17 ani în China, unde a jucat un rol important în sferele înalte ale Imperiului Mongol condus de Kublai Khan.

După întoarcerea în Italia, Polo a lucrat cu scriitorul Rustichello da Pisa pentru a-și documenta călătoria. Cartea rezultată, Il Milione, tradusă în numeroase limbi sub denumirea de ”Călătoriile lui Marco Polo”, a fost repede distribuită în toată Europa și citită de clasa educată - prinți, preoți și chiar marinari. Se spune că până și Cristofor Columb ar fi purtat cu el un exemplar în călătoriile sale peste Ocean.

Ce l-a deosebit de alți scriitori de călătorii

Marco Polo nu a fost primul european care a călătorit în China medievală și nici primul care a relatat despre aceasta. Potrivit lui Hyunhee Park, profesor de istorie la City University din New York, călători musulmani documentaseră anterior călătoriile pe uscat și pe mare către China, unii încă din secolele 9-10.

Polo a descris Imperiul Mongol ca fiind o mare civilizație cu orașe mari. Nu tuturor le-a plăcut asta, explică Park: ”Mulți europeni au fost șocați. A fost chiar criticat ca fiind un mincinos”. Relatările lui Polo s-au abătut de la convențiile altor călători care povesteau despre țări non-europene, punctează Margaret Kim, profesoară de limbi străine și literatură la Universitatea Națională Tsing Hua din Taiwan. ”Înainte și după Marco Polo, scriitorii de călătorii europeni transmiteau învățături morale și religioase, în descrierile locurilor și ale străinilor care trăiau acolo. Dar Polo nu avea niciun simț al învățăturilor religioase. În istorisirile sale pare să se fi concentrat în primul rând pe obiceiurilor și peisajele diferitelor lumi". Observațiile sale sunt, așadar, mult mai laice.

Controverse în jurul jurnalelor de călătorie

Scrierile lui Marco Polo au stârnit numeroase controverse. Nu a existat un singur manuscris autorizat, ci aproximativ 140 de versiuni diferite. Există incertitudini cu privire la rolul lui Rustichello, co-autorul jurnalelor lui Marco Polo, în notarea experiențelor povestite de călător. Istoricii îi evaluează diferit influența. Kim îl consideră pe Polo autorul cărții, responsabil pentru conținutul și stilul acesteia și consideră că Rustichello ar fi putut supraveghea multiplicarea și distribuirea cărții.

Zhang, pe de altă parte, crede că Polo a fost doar sursa de informații, în vreme ce Rustichello ar fi putut manipula conținutul cărții. ”Rustichello a fost scriitor. El a transcris poveștile lui Marco și, probabil, le-a înfrumusețat în culori fantastice și detalii suplimentare, pentru a atrage cititorii medievali”, explică Zhang. Și, totuși, în comparație cu alte lucrări de literatură de călătorie din această perioadă, scrierile lui Marco Polo sunt mai degrabă rezervate în privința imaginației, completează expertul.

Lipsa de informații despre China și a surselor de încredere i-au determinat pe unii istorici, cum ar fi renumita sinoloagă Frances Wood, să pună la îndoială autenticitatea observațiilor lui Polo în general. Cu toate acestea, istoricii sunt acum de acord că multe dintre notițele lui Polo sunt atât de originale și extraordinare încât nu puteau fi fabricate sau bazate doar pe relatări la mâna a doua - chiar dacă Polo și Rustichello indică clar, în prologul cărții lor, că au fost și astfel de relatări la mâna a doua folosite în relatarea călătoriei.

Alți cercetători precum Park au identificat între timp surse pentru observațiile lui Polo, inclusiv în scrieri chineze și islamice, cum ar fi cele ale lui Ibn Batutta, celebru explorator nord-african din secolul al XIV-lea.

Marco Polo și actualitatea zilelor noastre

Astăzi, la 700 de ani de la moartea sa, Marco Polo este bine cunoscut și în afara lumii științifice: un joc de biliard american, o cunoscută marcă de îmbrăcăminte sau agenții de turism îi folosesc faimosul nume.

Dar relevanța lui e mai presus de simplul ecou al numelui. Pentru Kim, Polo arată că ”lumea conține lucruri care ne depășesc înțelegerea, în moduri care ne pot deruta și deranja, dar la care ne putem adapta. Perspectiva imperială nu aparține unei anume culturi sau civilizații și cu siguranță nu este proprietatea exclusivă a Occidentului”.

Zhang observă că, într-o perioadă de tensiuni sporite între o mare parte din Occident și China, Polo este o reamintire a faptului că relațiile culturale neantagonice sunt posibile: ”Marco Polo oferă un model alternativ pentru contactele și relațiile Est-Vest rămas relevant și foarte valoros în lumea de astăzi. Este un model de înțelegere și cooperare, în locul rivalității și a unui conflict aprig”.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.