Secole la rând, micul orăşel german Aachen a fost privit ca simbol al Europei unite. De acolo împăratul Carol cel Mare (748-814) a domnit peste cel mai mare imperiu din vestul Europei de la destrămarea Imperiului Roman, o moştenire care a făcut ca ulterior acesta să fie considerat un "tată" medieval al Europei.

Astăzi Premiul Carol cel Mare este decernat celor care contribuie la unitatea Europei într-un mod mai modern. În ziua de 14 mai distincţia îi este acordată lui Mario Draghi.

Cine este Mario Draghi?

Draghi a rămas în amintirea multora în calitate de şef al Băncii Centrale Europene cu sediul la Frankfurt pe Main, instituţie care a stabilizat zona euro într-o perioadă turbulentă. Dar el a îndeplinit şi numeroase alte funcţii în cariera sa îndelungată.

Draghi a fost la început profesor de economie în Italia. Mai târziu a lucrat la Banca Mondială şi la Goldman Sachs. În decursul anilor el a făcut parte din conducerea a numeroase bănci şi companii italiene.

Din 2006 până în 2011 a fost guvernatorul Băncii Centrale a Italiei. În timpul mandatului său acolo au apărut probleme generate de criza creditelor subprime din SUA. În 2008 situaţia s-a transformat într-o criză globală ca urmare a falimentului Lehman Brothers, o bancă de investiţii, eveniment care a afectat economii din întreaga lume.

Preşedinte al Băncii Centrale Europene

În toiul acelor turbulenţe Draghi a fost selectat să conducă Banca Centrală Europeană (BCE) în 2011. În acel moment criza financiară globală se transformase într-o criză europeană a datoriilor. Aceasta a dus la măsuri de austeritate şi de salvare în câteva ţări ale zonei euro, cu precădere Grecia.

Draghi a luat neobosit apărarea monedei unice europene şi s-a făcut cunoscut prin afirmaţia că BCE va face "orice este necesar" pentru a preveni prăbuşirea euro. Această afirmaţie a sa a fost privită ca punct de cotitură în criza zonei euro.

În 2015 BCE a început să cumpere în stil mare obligaţiuni emise de state ale zonei euro pentru a injecta bani în economie. Purtând denumirea "Relaxare cantitativă", programul era menit să combată inflaţia redusă şi slaba creştere economică.

Criticii susţin că această politică a menţinut dobânda de referinţă la un nivel prea scăzut şi pentru prea mult timp. Programul de relaxare cantitativă al băncii şi-a depăşit mandatul şi asta a făcut ca unele ţări să nu depună eforturi maxime pentru implementarea unor reforme structurale.

"În timp ce nu fiecare decizie a lui Draghi poate fi privită retroactiv ca una de succes, bilanţul total al activităţii sale este foarte pozitiv", a declarat Francesco Papadia, cercetător în cadrul institutului de studii strategice Bruegel din Bruxelles.

Europa "a avut mult de profitat avându-l pe el la conducerea BCE într-o perioadă foarte dificilă", a adăugat Papadia, care a ocupat şi el funcţii de conducere la Banca Centrală a Italiei şi la BCE.

Prim ministru şi guru al competitivităţii

În 2019, după ce a plecat de la conducerea BCE, Draghi a fost chemat acasă în Italia, ţară care tocmai traversa pandemia şi o criză guvernamentală.

El s-a apucat de treabă, a format un guvern pe care l-a condus timp de 20 de luni în anii 2021-2022, după care a pierdut sprijinul Parlamentului. Drept urmare a demisionat şi a cedat frâiele în mâinile Georgiei Meloni.

În ochii multora acesta părea finalul carierei sale, dar Draghi nu terminase încă.

În 2024 a publicat un raport foarte dur privind economia Uniunii Europene, pe care mulţi l-au supranumit "Raportul Draghi". Documentul includea 383 de recomandări pentru inversarea declinului productivităţii şi creşterea competitivităţii în raport cu SUA şi China.

Raportul "a devenit în mod just un model care a ajutat UE să-şi depăşească limitările economice şi a dobândit o nouă forţă şi vitalitate în condiţiile dificile actuale", a afirmat pentru DW Papadia.

Printre altele a îndemnat la mai multă cooperare transfrontalieră, investiţii în tehnologii de vârf cum ar fi AI şi semiconductori, reducerea preţurilor ridicate la energie, integrarea pieţelor de capital şi mai multă guvernanţă de la nivelul UE. Dar mai ales a chemat la acţiuni decisive.

Ce spune comitetul de selecţie?

"Draghi este onorat pentru realizările sale excepţionale, rolul său de pivot în stabilizarea uniunii economice şi monetare europene şi eforturile sale de promovare a competitivităţii europene", a scris comitetul responsabil pentru decernarea premiului în ianuarie, într-o declaraţie de presă.

"El şi-a dovedit excepţionalele calităţi de lider salvând moneda euro prin faimoasa sa promisiune 'orice este necesar', stabilizând Italia în timpul pandemiei şi elaborând acum o viitoare agendă pentru întregul continent".

Consiliul priveşte "Raportul Draghi" ca pe o chemare la acţiune "în scopul asigurării locului Europei în lume pentru viitoarele generaţii".

În contextul continuării războaielor din Ucraina şi Iran şi a relaţiilor tensionate între SUA şi aproape tot restul lumii, premiul aminteşte azi că unitatea europeană este indispensabilă.

Ce este Premiul carol cel Mare?

Premiul Internaţional Carol cel Mare de la Aachen este decernat aproape în fiecare an începând din 1950. Este menit să onoreze o persoană sau instituţie care a adus o contribuţie extraordinară la unitatea europeană.

După distrugerile provocate de cel de-Al Doilea Război Mondial, fondatorii premiului au dorit să-l folosească pentru promovarea păcii, cooperării şi integrării europene.

Printre laureaţi s-au numărat de-a lungul timpului Winston Churchill, Helmut Kohl, Bill Clinton, Angela Merkel, Papa Ioan Paul al II-lea şi Papa Francisc. În 2023, premiul Carol cel Mare i-a fost decernat preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi poporului ucrainean.