Procesul de aderare a Ucrainei la UE va avansa în pofida actualului veto al Ungariei, spune Marta Kos, comisara europeană pentru extindere. Reprezentanta Comisiei Europene avertizează, într-un interviu pentru DW, că ”avem adversari care ar dori să ne vadă eșuând. Avem presiune nu doar din est, ci și din vest”. Kos a vorbit și despre procesul de reformă internă, aflat acum în faza de analiză: pe viitor, unele decizii vor trebui să rămână la nivelul votului unanim, dar pentru altele se poate trece și la majoritate. Cert este, a completat oficiala europeană, că doar ”autocrații pot lua decizii peste noapte, într-un sistem democratic avem nevoie de mai mult timp”.

Negocierile avansează, în așteptarea unanimității politice

La inițiativa Președinției daneze a Consiliului UE, miniștrii din Consiliul Afaceri Generale (GAC, responsabili naționali pentru afaceri europene) s-au reunit informal la Lviv, în Ucraina, săptămâna aceasta, pentru a da undă verde continuării procesului tehnic de negocieri de aderare cu Kievul și Chișinăul. Instrumentul permite ca discuțiile să avanseze indiferent de eventualele vetouri, cum este cel politic impus, în acest moment, de Ungaria la adresa Ucrainei.

”Este o modalitate inovatoare. O numim frontloading, este dorința celor 26 de state membre. Vom parcurge etapele, iar Ucraina și Moldova vor putea continua” în așteptarea momentului la care ”vom obține unanimitatea UE”, a explicat Marta Kos, coordonatoarea procedurilor de extindere, în interviul despre concluziile GAC pe care l-a acordat corespondentei DW pentru afaceri europene, Rosie Birchard.

Apartenența la UE, garanția pentru pace în Ucraina

Planul de pace pentru Ucraina vorbește despre aderarea Ucrainei la UE. ”Este o ancoră politică pentru garanțiile de securitate” și, crede responsabila europeană, ”integrarea în UE este singura cale pentru a asigura o pace durabilă și dreaptă”. Viteza cu care acest proces va fi dus la finalizare ”depinde și de cât de rapidă va fi Ucraina în reforme și este legat și de când vor fi statele membre pregătite să accepte Ucraina”.

Până la deblocarea procesului decizional, ”negocierile continuă”, la nivel tehnic. ”Am făcut cel mai rapid proces de screening de până acum (...) Ucraina nu are nevoie de Ungaria pentru a face reformele. Este un proces transformator în beneficiul întregii țări. Acum este necesar și în procesul de aderare. Ungaria poate opri procesul decizional, însă nu poate opri Ucraina să facă reforme”, a subliniat Kos.

”La un moment dat va trebui să găsim unanimitatea. Nu știu exact cum se va întâmpla acest lucru. Dacă cele 26 de state membre ale UE vor fi în favoarea aderării Ucrainei la UE, nu văd obstacolul prin care o singură țară ar bloca acest lucru. Va trebui să găsim o soluție”. Ungaria, amintește comisara pentru extindere, a dat undă verde ca Ucraina să poată deveni țară candidată. ”Acordarea statutului este o responsabilitate și o chestiune de credibilitate. Trebuie să discutăm cu Ungaria. Dacă statele membre vor dori, vom găsi o soluție”.

Alegeri au sens ”dacă oamenii pot merge la vot”

Săptămâna aceasta, președintele Donald Trump i-a cerut omologului său ucrainean să organizeze alegeri. Deși Ucraina este supusă agresiunii militare rusești, Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să dea curs cererii americane, dacă Statele Unite și UE asigură securitatea votului. ”Există”, comentează Kos, în interviul pentru DW, ”anumite considerente rezonabile pentru care, în timpul războiului, se iau anumite măsuri. Cea mai importantă parte în organizarea alegerilor este ca ele să fie corecte și ca, de fapt, oamenii să poată merge la vot. Dacă acest lucru nu este garantat, atunci nu are sens să ai alegeri”. 

Și, continuă oficiala de la Bruxelles, nu este de ajuns ca alegerile să se desfășoare, ci trebuie să aibă loc fără interferențe: ”Vedem peste tot în Europa, nu doar în țările candidate precum Moldova, ci și în statele membre, forțe externe perturbatoare. Există autocrați care ar dori să îndepărteze țările de la calea europeană și, în același timp, să ne facă rău și nouă. Ucraina va decide iar noi îi vom ajuta. Am ajutat Moldova, suntem în proces de a ajuta Armenia, care are alegeri parlamentare foarte importante anul viitor”.

Corupția: ”În unele țări nu există război, dar nici rezultate”

”Combaterea corupției și construirea instituțiilor democratice sunt cele două domenii cele mai solicitante pentru orice țară candidată. Ucraina obține rezultate în acest domeniu în ciuda războiului. Știți, în unele țări nu există război, dar au mai multe dificultăți în a livra rezultate. Depinde de noi cum evaluăm apariția cazurilor de corupție”, spune comisara europeană, despre recentul scandal în care au fost prinși oameni din anturajul președintelui de la Kiev.

Scandalul, punctează Marta Kos, arată ”cât de profundă este corupția în această țară” dar, deopotrivă, este și ”un semn că instituțiile anticorupție funcționează”. NABU (Biroul Național Anticorupție) și SAPO (Procurorul Special Anticorupție) ”au livrat acum rezultate”. Dar ”activitățile în domeniul combaterii corupției în Ucraina nu au loc în ultimul an sau ultimii doi ani. Sunt acțiuni din ultimii 15 ani. Pentru a lupta împotriva corupției, nu sunt necesare doar legi, ci trebuie să existe o schimbare a culturii politice”. 

UE, un proiect de pace

Extinderea Uniunii are, în acest moment, altă semnificație decât avea când au aderat primele state din fostul bloc comunist, este de părere responsabila UE. ”Am experimentat multe procese de extindere în trecut. Nici o extindere viitoare nu va mai fi la fel ca cele trecute. Pentru prima dată avem o țară candidată care este în război. Pentru prima dată avem adversari care ar dori să ne vadă eșuând. Avem presiune nu doar din est. Avem presiune și din vest. Vrem ca Europa să fie mai independentă”.

În perioada 1998-2002, ”când țara mea, Slovenia, era în procesul de negociere și de aderare la UE, am văzut acest proces mai ales prin ochelari economici. De fapt UE este un proiect de pace. A început ca un proiect de pace și de aceea astăzi, extinderea este procesul de unificare a Europei. Înseamnă garantarea păcii în Europa. Cum răspundem cerințelor oamenilor noștri și avem grijă de propria noastră securitate”.

Europa întâmpină astăzi alte provocări față de acum două decenii și jumătate: ”Vorbim despre cum să ne protejăm democrația. Tot mai mulți autocrați au propria lor idee despre cum ar trebui să arate Uniunea Europeană. Vor să distrugă părți ale proceselor democratice, pentru că, de fapt, acestea nu le permit să facă ceea ce vor. Întreaga imagine a extinderii face parte din aceste schimbări mari pe care le trăim astăzi”.

Autocrații, punctează Marta Kos, ”nu vor să aibă țări puternice economic în jurul lor, nu vor să aibă țări democratice în jurul lor. Dacă ar fi așa nu ar putea să le controleze. Autocrații atacă presa liberă, atacă organizațiile societății civile, înlătură libertățile. Nu vor ca oamenii lor să trăiască într-o țară liberă. Exact asta vom pierde. Ceea ce putem câștiga ca Uniune Europeană este asigurarea Europei ca un continent sigur și pașnic”.

Două spețe distincte: Balcanii de Vest și tandemul Ucraina-Moldova

Dosarul Balcanilor de Vest este unul dintre cele mai dificile din procesul de extindere. ”Nu am reușit să îi integrăm atunci când au dorit să devină membri. Plătim un preț pentru asta: avem o regiune instabilă. Este bine că unele dintre aceste țări sunt membre NATO. Pentru acele țări, a fost mai ușor să devină membre NATO decât ale Uniunii Europene. Pentru Moldova sau Ucraina în zilele noastre este, deși foarte dificil, mult mai ușor să devină membre UE. Nu știm despre NATO”. 

Cu toate acestea, pacea în zonă nu ar fi fost posibilă dacă UE nu ar fi avut parte de sprijinul Statelor Unite. ”De exemplu în Bosnia și Herțegovina, unde, fără Statele Unite ale Americii, probabil nu am fi avut Acordul de la Dayton, care a asigurat pacea în această țară”.

Belgradul trebuie să decidă cine îi sunt aliații

În ce privește Serbia, care, apreciază Marta Kos, ”a experimentat un regres, mai ales în domeniul justiției, în domeniul presei libere și al libertății academice (...) va trebui să aleagă de ce parte se află. Eu cred că este de partea europeană. Când oamenii Serbiei au ieșit în stradă, solicitările au fost aceleași cu ceea ce cerem noi conducerii Serbiei. Există un loc pentru Serbia în UE, dar un loc pentru o Serbie democratică. Am oferit ajutorul și vom vedea cum va reacționa conducerea Serbiei. În special, va trebui să aleagă de ce parte este. Pot înțelege că au relații speciale cu Rusia. Dar a vedea Rusia ca un aliat în zilele noastre, când Rusia ucide oameni în Ucraina…”

Comisara Europeană crede că, din punct de vedere tehnic, Muntenegru ar putea închide toate capitolele în negocieri la sfârșitul lui 2026 iar Albania la sfârșitul lui 2027. ”Sunt optimist-realistă și cred că, chiar în timpul mandatului meu, care se încheie la finalul lui 2029, Uniunea Europeană ar putea avea cel puțin doi noi membri”. Se pare, însă, că unii membri nu sunt foarte încântați de această perspectivă: vineri, 12 decembrie 2025, Franța a anunțat că se opune închiderii unora dintre capitolele de negocieri cu Podgorica.

Reformele interne, un test de stres al UE

La începutul anului viitor, în martie și aprilie, Comisia Europeană va prezenta evaluarea privind cât de pregătită este UE pentru noii membri și va prezenta soluții. ”Suntem în procesul pe care îl numim pre-enlargement review. Ați putea să-i spuneți un test de stres pentru Uniunea Europeană. Va trebui să avem o dezbatere foarte deschisă și temeinică despre modul în care ne reglementăm. Cineva m-a întrebat de ce suntem atât de lenți, de ce nu luăm o decizie într-o singură noapte. Autocrații pot face asta într-o noapte, dar într-un sistem democratic avem nevoie de mai mult timp”. 

Kos este, însă, convinsă că ”odată ce vom primi noii membri la bord, vom fi mai puternici, nu mai slabi” și că ”există unele domenii în care am putea schimba deciziile din unanimitate în majoritate calificată”. În unele domenii rămâne însă necesară unanimitatea, subliniază oficiala europeană.

Cât despre viitori membri, pentru aceștia vor trebui să existe anumite norme care să garanteze că, odată admiși, vor face ceea ce trebuie făcut. Nici măcar un fel de perioadă de probă pentru noii membri nu este exclusă, spune Marta Kos în încheierea interviului DW: ”Totul este posibil” dar ”ce nu ar trebui făcut este să avem membri de clasa întâi și de clasa a doua”.