Trimiterea în judecată a medicului Irinel Popescu, director al Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din cadrul Institutului Clinic Fundeni din București, sub acuzația de dare de mită, redeschide dosarul corupției unor medici recunoscuți ca fiind profesioniști de prima mână în lumea medicală. E de neînțeles cum unii din acești slujitori ai jurământului lui Hipocrate care sunt și profesori universitari și membri ai Academiei de Științe Medicale încap pe mâna Justiției pentru fapte de corupție.
Sistemul de Sănătate e gripat de peste trei decenii. Pe de o parte, din cauza finanțării la limita avariei, iar pe de alta din cauza corupției. Bolile sistemului de sănătate din perioada regimului comunist se arată și azi la lumina zilei.
România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene care alocă cele mai puține fonduri de la buget pentru sănătate, între 5 și 6% din PIB, în timp ce media statelor la nivelul UE este de 10%. Subfinanțarea este doar una din cauzele care îi determină pe unii bolnavi cu afecțiuni grave să își pregătească din vreme sicriul, înainte de a ajunge la spital.
Bolnavi care au murit cu zile pentru că au fost transportați cu ambulanța de la un spital la altul, bolnavi care nu au încredere în medici și unii dintre ei, cu precădere bătrâni din mediul rural, au ales să moară acasă, în patul lor, bolnavi care nu au asigurări de sănătate și, în unele cazuri, mai ales în spitalele din provincie, medicii de la camerele de urgență îi tratează superficial, părinți care caută disperați bani pentru a-și trata copiii cu afecțiuni grave la spitale din străinătate, toate aceste cazuri și multe altele care completează opisul lipsei de preocupare a decidenților politici și a clientelei privilegiate de la vârful sistemului de sănătate constituie o imagine sumbră pentru români, a căror încredere în medici și spitale a scăzut de la un an la altul. Potrivit unui sondaj IRES din decembrie 2022, doar 59% dintre români au încredere în medici. Pe de altă parte, datele ultimului Eurobarometru (august 2022) privind percepția corupției de către cetățenii UE arată că românii îi indică pe medici pe primul loc, înaintea politicienilor, a polițiștilor ori a funcționarilor publici. Oricât de mare ar fi corupția din sistemul de Sănătate, e surprinzător ca medicii să fie considerați mai corupți decât politicienii.
Exemplu pozitiv: un spital de stat pe mâinile unei echipe de medici tineri
Din 1990, un singur spital la standarde europene a fost construit din fonduri publice, la Mioveni-Argeș. Investiția de aproape 70 de milioane de euro a provenit în cea mai mare parte din taxele și impozitele plătite Primăriei Mioveni de uzinele grupului de automobile Dacia-Renault, dar și din fonduri europene care au acoperit 40 la sută din costurile aparaturii de ultimă generație.
Remarcabil este că majoritatea celor 60 de medici care lucrează aici sunt tineri, cei mai mulți din București, dar și dintre cei care au profesat în străinătate și au ales să se întoarcă în țară. În situația în care chiar directorul spitalului din Mioveni, Mircea Stoian, are mai puțin de 40 de ani, se confirmă faptul că mulți medici tineri care au ales să lucreze la spitale din străinătate au făcut-o nu doar pentru venituri mai mari, ci și din cauza lipsei de respect cu care erau tratați de seniorii bisturiului – directori de spitale, șefi de secții ori veterani cu performanțe profesionale, dar nu și morale.
O asociație neguvernamentală mai motivată decât decidenții politici
Cea mai mare performanță a unei organizații neguvernamentale dintre cele aproape 90.000 care sunt înregistrate în momentul de față este aceea a Asociației „Dăruiește viață“, care a construit și dotat cu echipamente de ultimă generație primul spital de oncologie pediatrică din România din donațiile a peste 350.000 de persoane și a 7.000 de companii. Un astfel de spital ar fi trebuit să fie o urgență a guvernanților în cele mai bine de trei decenii, în situația în care în fiecare an, în România sunt diagnosticați cu cancer peste 400 de copii. Pe lângă boala cruntă de care suferă, mulți dintre ei cad pradă depresiei.
Fondatoarele asociației Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu spun că spitalul, care va deveni funcțional în a doua parte a anului, va asigura asistența medicală în măsură să nu mai fie nevoie ca părinții copiilor bolnavi de cancer să caute spitale din străinătate, referindu-se mai ales la acei părinți fără posibilități materiale, unii dintre ei fiind nevoiți să-și vândă tot ce au în speranța că astfel vor reuși să-și salveze copiii din ghearele morții.
Medici profesioniști în apele tulburi ale politicii
Lipsa acută a medicilor oncologi pediatri și a secțiilor din spitale în care să fie tratați acești inocenți în vecinătatea morții dă seama de abrutizarea decidenților politici care dictează cine să ocupe fotoliile confortabile de miniștri ai Sănătății. Nici unul din cei 27 de miniștri care au fost numiți în funcție din decembrie ’89 până azi pe criterii politice nu a încercat reformarea radicală a sistemului. În schimb, unii dintre ei au avut de-a face cu DNA, au fost trimiși în judecată, dar, ce surpriză, nici unul nu a ajuns în pușcărie. Ar putea doar fosta ministră PSD Sorina Pintea, acuzată de luare de mită într-un proces care durează de ani de zile, să spargă gheața.
Încartiruirea unor profesioniști din domeniul medicinei în regimentul politicii dâmbovițene e greu de explicat. De exemplu, actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, șeful disciplinei de Microbiologie al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, a fost ales deputat pe listele PSD la alegerile din 2020. Un an mai târziu, i-a fost dăruit portofoliul Sănătății de către președintele Iohannis și premierul Ciucă. Rafila este unul dintre cei mai bogați miniștri ai Sănătății pe care i-a avut România postdecembristă. Potrivit declarației de avere și interese, casele, terenurile și conturile în bănci depășesc cu mult un milion de euro.
Pe lângă finanțarea la limita de avarie a sistemului de sănătate, implicarea unor medici în politică pentru a-și păstra funcțiile contribuie la șubrezirea celui mai important pilon, alături de cel al Educației, care ar trebui să conducă la dezvoltarea societății.