Cancelara germană, Angela Merkel, şi vicepreşedintele SUA, Mike Pence, privesc lumea într-un mod cu totul diferit. Preşedintele Donald Trump a ales demonstrativ să nu participe la cea mai importantă reuniune privind chestiunile globale de securitate, care se desfăşoară în prezent în capitala Bavariei, subliniind astfel deviza sa de campanie: "America first". Merkel în schimb vrea să salveze multilateralismul care a marcat lumea de la încetarea ultimei conflagraţii mondiale şi pe care, ca o ironie, tocmai SUA l-au impus. 

Să fie oare o întâmplare că ştirea cea mai proaspătă privind conflictul comercial a parvenit din SUA tocmai acum? În orice caz, Merkel a putut astfel prezenta un exemplu la zi care ilustrează renunţarea, de către Washington, la cooperarea cu partenerii săi. Ministerul american al Comerţului a decis din nou, aparent, că importurile de automobile din Germania constituie o ameninţare. Pe această bază Trump ar putea decreta noi taxe vamale. Merkel s-a amuzat copios redând această ştire, fiindcă numeroase astfel de automobile sunt fabricate în uzine ale concernelor germane existente pe teritoriul SUA. "Dacă aceste maşini care sunt fabricate în South Carolina constituie brusc o ameninţare la adresa securităţii SUA, atunci acest lucru ne înspăimântă", a spus şefa executivului de la Berlin.

Merkel: Să nu distrugem structurile existente

În ciuda câtorva observaţii ironice, Merkel a susţinut un discurs cât se poate de serios, care a sunat pe alocuri ca o moştenire a ei lăsată posterităţii. Într-un tur de orizont, ea a menţionat succint toate problemele şi temele mari ale lumii contemporane, de la state în stadiu de dezmembrare şi comerţul mondial până la migraţie, situaţia din Rusia, China şi Iran. Mesajul ei central a fost: "Structurile se confruntă cu presiuni incredibile", dar "nu avem voie să le distrugem, pur şi simplu." Merkel nu a menţionat acest aspect explicit, dar a acuzat indirect SUA conduse de preşedintele Trump de această distrugere.

Al doilea mesaj central al cancelarei germane a fost următorul: trebuie continuat dialogul cu toată lumea, inclusiv cu partenerii dificili. Este valabil în egală măsură pentru ea personal şi pentru Rusia. Din perspectivă geostrategică, Europa nu poate avea, în ciuda tuturor dificultăţilor existente în relaţiile cu Moscova "un inters să pună capăt tuturor relaţiilor cu Rusia." În acest context, Merkel şi-a reiterat sprijinul pentru realizarea controversatului gazoduct Nord Stream 2 prin Marea Baltică, prin care gaz rusesc va ajunge direct în Germania.

Pence: Trump a făcut America puternică iarăşi

Dar exact acest proiect constituie, în ochii lui Pence, o periculoasă dependenţă a Germaniei de Rusia. "Noi nu putem garanta apărarea vestului dacă partenerii noştri de alianţă se fac dependenţi de est", a afirmat Pence. Vicepreşedintele a insistat că el este numărul doi în ierarhia de la Washington. Numeroase fraze pe care le-a rostit au început cu formula: "Sub conducerea preşedintelui Trump...".

Spre deosebire de Merkel, care a recunoscut şi o serie de nerealizări, şi care în linii mari a manifestat reţinere, Pence a susţinut un discurs elogios la adresa realizărilor administraţiei Trump, din punct de vedere economic, politic şi militar. Mesajele sale centrale s-au referit la puterea redobândită a SUA şi la lupta pentru libertate. Pence a insistat de asemenea că Trump a fost adesea înţeles greşit. Preşedintele nu vrea să întoarcă spatele partenerilor săi dar cere la rândul său acestora ceva. "Dacă suntem puternici şi uniţi nu există nimic ce nu putem obţine", a subliniat Pence.

Trump şi Pence au comunicat adesea ce aşteaptă de la aliaţii lor: aceştia trebuie să cheltuie mai mult pentru apărare, mai ales Germania, la care însă vicepreşedintele nu s-a referit acum explicit. De asemenea trebuie abandonat proiectul North Stream 2 şi cumpărat în schimb gaz lichefiat din SUA. O altă solicitare este denunţarea acordului atomic cu Iranul, fiindcă această ţară este "cel mai mare sponsor al terorismului de stat din lume" şi îşi doreşte un nou Holocaust. În fine, SUA cer partenerilor să-l recunoască pe liderul opoziţiei din Venezuela, care s-a autoproclamat preşedinte interimar, Juan Guaidó, în calitate de şef legitim al statului.

Merkel, fermă pe poziţie

Merkel şi Pence nu au discutat în contradictoriu, ci unul pe lângă celălalt. Perspectiva din care privesc lumea este marcată de ţara din care provin. Merkel este premierul unei puteri medii accentuat civile, dependentă de o armonizare a intereselor, pe când Pence este vicepreşedintele unei mari puteri militare şi politice, care încearcă să-şi apere poziţia în faţa unor rivali mai vechi cum ar fi Rusia şi emergenţi cum ar fi China, o mare putere obişnuită să fie ascultată. Un discurs patetic despre libertate şi forţă a rostit Pence, pe când Merkel a încercat o prudentă mediere. Gândire în alb-negru de o parte, numeroase nuanţe de gri pe de alta.

Dar Merkel a devenit fermă pe poziţie. La finalul alocuţiunii ea l-a citat pe republicanul american Lindsey Graham, învins de Trump în campania internă dinaintea prezidenţialelor. Graham a afirmat: "Poate că multilateralismul este ceva complicat dar e mai bine decât să stai singur acasă." Probabil că Pence şi Trump nu sunt prea bucuroşi că Merkel şi l-a luat ca aliat tocmai pe un politician din Partidul lor Republican.