Cancelarul federal Olaf Scholz va solicita Parlamentului de la Berlin, pe 11 decembrie, un vot de încredere - iar legislativul se va pronunța pe 16 decembrie. Anunțul a fost făcut de șeful Guvernului german într-un discurs rostit în Bundestag cu ocazia săptămânalei întâlniri a cancelarului cu deputații.

În fața partidelor parlamentare, Scholz s-a felicitat în fața plenului pentru decizia de a-l demite pe ministrul liberal de Finanțe, Christian Lindner: a fost corectă și inevitabilă.

Cancelarul, apel la unitate de pe poziții contradictorii

”Sugestia mea, apelul meu la această Cameră: în punctele în care suntem de acord, să acționăm în acord. Ar fi bine pentru țara noastră”, a răspuns Scholz și a menționat sprijinul pentru Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu. Sprijinul pentru Ucraina este ”încă necesar”, pentru ca războiul să nu escaladeze și mai mult. Scholz a vorbit însă și despre limite la livrările de arme către Ucraina, stârnind reacții adverse dinspre băncile foștilor colegi liberali de guvernare. ”Mă opun ca armele pe care le furnizăm să fie folosite pentru a lovi adânc în teritoriul rus”, a adăugat Scholz.

Pe de altă parte, în ceea ce privește chestiunea unui fond special pentru Ucraina, Scholz a apreciat că acesta nu poate exista în timp ce drumurile, podurile și căile ferate germane se strică iar pensiile și sănătatea primesc bani mai puțini. ”Sprijinul pentru Ucraina ar trebui să fie finanțat cu peste 12 miliarde de euro din bugetul federal german în detrimentul deciziilor care sunt necesare pentru viitorul țării noastre? Răspunsul meu este nu”, a spus cancelarul, într-un atac direct la fostul său ministru al Finanțelor. Trebuie investit simultan în securitatea națională, dar și în stimularea economică, a punctat liderul SPD.

După un fel de scurt bilanț al timpului petrecut în fruntea guvernului, Scholz a încheiat solicitând ca societatea să nu se lase divizată: ”Vreau să nu vorbim doar unul despre celălalt, ci unul cu celălalt”.

”Nedemn de un cancelar al Republicii Federale Germania”

”Dumneavoastră divizați țara, domnule cancelar!”, a venit replica liderului opoziției creștin-conservatoare (CDU/CSU), Friedrich Merz. ”Ceea ce ați prezentat aici nu are treabă cu această lume. Evident că trăiți în propriul cosmos", a adăugat politicianul, pentru a puncta consistența eșecului coaliției conduse de Scholz.

Merz a propus o politică fundamental diferită în legislația migrației, în politica externă, de securitate și economică, a vorbit de investiții pentru păstrarea locurilor de muncă. Dar, deși pledează pentru respingeri la frontiere, Merz le-a transmis parlamentarilor AfD că nu va exista nicio cooperare cu formațiunea lor considerată parțial extremistă de dreapta.

În privința cooperării ulterioare, Merz i-a cerut lui Scholz să nu impună nicio condiție și i-a promis că partidele vor putea vorbi în privința unor decizii ulterioare, dar ”după votul de încredere, nu înainte”.

Majoritatea partidelor parlamentare au respins categoric sugestia mișcării populiste de dreapta Alternativa pentru Germania de a profita de fragilitatea guvernului pentru a răsturna decizii luate de coaliția semafor. ”Cele mai mari excese” pot fi inversate, între care revenirea la energia nucleară sau respingerea migranților de la graniță. Reprezentanții CDU au negat formarea unei ”noi majorități” iar ”asta se aplică astăzi și se aplică și viitorului”. Dar Uniunea nici nu va vota legi dorite de ceea ce a rămas din coaliția condusă de Olaf Scholz.

Scholz ar fi trebuit să ceară imediat votul de încredere, dar a încercat să rămână în funcție pentru a oferi SPD un avantaj tactic într-un mod ”nedemn de un cancelar al Republicii Federale Germania”, a încheiat Merz.

Baerbock: "Putin nu așteaptă după alegerile germane"

În numele Guvernului a luat cuvântul și șefa diplomației federale, Annalena Baerbock. De fapt, trebuia să intervină colegul ei ecologist, vicecancelarul și ministrul Economiei Robert Habeck, dar acesta a rămas blocat la Lisabona, din cauza unei avarii a avionului guvernamental. Este un exemplu al infrastructurii îmbătrânite a Germaniei iar Baerbock a explicat că o parte din șantierele blocate și modernizarea întârziată se datorează celor 16 ani în care guvernul a fost condus de creștin-democrata Angela Merkel.

În fine, lidera ecologistă a amintit partidelor parlamentare că Vladimir Putin nu așteaptă după alegerile din Germania și își vede de campaniile sale militare. Și nici cu viitoarea administrație americană nu îi va fi mai ușor Germaniei - care trebuie să fie conștientă de sine și să știe pe ce poziții se află și să contribuie la o Europă puternică.

Iar Christian Lindner, ministrul demis de Finanțe și șef al liberalilor, a mărturisit că „uneori, o concediere este și o eliberare”. În mesajul său, politicianul FDP a explicat că o poziție geostrategică puternică este imposibilă în absența unei economii puternice. ”Germania are potențialul pentru a reveni, dar trebuie modificată politica economică, în locul birocrației crescânde, și este nevoie de obiective mai realiste”, a explicat Lindner.

Un Bundestag mai zvelt

Soluția alegerilor anticipate, îndelung respinsă de cancelarul Scholz în ciuda pierderii masive de încredere populară, a devenit realitate în urmă cu o săptămână, după ce ministrul liberal de Finanțe Christian Lindner, a fost demis din executiv tocmai pentru că a cerut alegeri anticipate. Coaliția semafor, din care făceau parte social-democrații, liberalii și ecologiștii, s-a format în urma alegerilor parlamentare din 2021 iar cabinetul Scholz a primit votul de învestitură în Bundestag la finalul acelui an, pe 8 decembrie. Următorul Bundestag va fi mai mic decât cel de acum: din 733 de deputați rămân 630. Germania are peste 60 de milioane de cetățeni cu drept de vot.

CDU în frunte, Merz dorit cancelar

În funcție de institutele care au măsurat opțiunile electorale în ziua în care Scholz a anunțat data alegerilor, lider de încredere este alianța Uniunea Creștin-Democrată/Creștin-Socială, cu 30-35% din sufragiile ipotetice, urmată de populiștii de dreapta de la Alternativa pentru Germania (16-20%) și social-democrați (14-18%). Verzii ecologiști și populiștii de stânga din Alianța Sahra Wagenknecht sunt cotați peste pragul de 5%, necesar accederii în Bundestag, iar liberalii sunt la limită.

Iar potrivit unui sondaj difuzat miercuri dimineață, candidatul CDU/CSU la funcția de cancelar federal, Friedrich Merz, este perceput de alegătorii germani ca fiind câștigătorul ideal al cursei pentru conducerea Guvernului de la Berlin. Studiul, realizat de institutul YouGov pentru agenția de presă dpa, arată că 44% dintre cei aproape 2200 de respondenți sunt convinși că viitorul cancelar va fi liderul conservatorilor.

Doar șase procente îi mai dau o șansă actualului șef social-democrat al executivului, cu un punct procentual mai puțin chiar decât cei care îl creditează pentru viitorul mandat pe liderul verzilor ecologiști, vicecancelarul și ministrul Economiei Robert Habeck (7%). Social-democrații sunt însă convinși că ”eliberarea” lui Scholz de povara coaliției tripartite îi va permite în campanie să se ridice deasupra lui Merz, va juca la victorie ”și va reuși să o obțină”, a comentat pentru postul public de televiziune ZDF, șeful parlamentarilor SPD, Rolf Mützenich.

În căutarea coaliției ideale

În tabăra conservatoare, în privința unor posibili parteneri post-electorali de coaliție guvernamentală, părerile sunt împărțite. Fostul șef al CDU Armin Laschet, membru în Bundestag, a sugerat, la televiziunea de știri Welt TV, că ”în afaceri economice și diplomație, ecologiștii sunt mai buni”. Și premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Günther, a sfătuit conducerea Uniunii, într-o podcast Politico, să nu-i excludă pe Verzi ca posibil partener și a mărturisit că a avut experiențe bune cu vicecancelarul în exercițiu ecologist Robert Habeck: ”În guvernul federal, el a fost mereu cel accesibil și cu adevărat orientat spre soluții.”

În schimb, premierul Bavariei Markus Söder, de la Uniunea Creștin-Socială (CSU, partenerii bavarezi ai CDU) ia în calcul, într-un interviu acordat Augsburger Allgemeine, ca preferabilă o coaliție negru-roșu, adică alături de social-democrați. ”Majoritatea politicilor lor se datorează lui Olaf Scholz, dar acesta nu va mai fi cancelar după aceste alegeri”.