La începutul acestei săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a vizitat Potsdam, capitala landului est-german Brandenburg. Deplasarea trebuia să îi ofere un moment de respiro după un eveniment diplomatic de mare vizibilitate în Egipt, unde participase la semnarea planului de pace pentru Orientul Mijlociu propus de președintele american Donald Trump.

Itinerarul includea o croazieră pe râul Havel, care leagă capitala Germaniei de Potsdam, precum și o oprire la o grădiniță. Vizita decurgea fără probleme, până când Merz a susținut o scurtă conferință de presă. A fost întrebat despre poziția fermă a ministrului de Interne Alexander Dobrindt în privința imigrației și despre ascensiunea partidului populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), în contextul scorurilor sale ridicate obținute de această formațiune în sondajele recente.

AfD, partid catalogat parțial ca având orientare de extremă dreaptă, era cotat la 34% în Brandenburg la sfârșitul lunii septembrie, cu mult peste social-democrați (SPD), care guvernează landul, în coaliție cu formațiunea de stânga populistă condusă de Sahra Wagenknecht BSW.

Într-un ton aprobator, Merz a spus că numărul refugiaților care se îndreaptă spre Germania a scăzut, de când a preluat funcția, în luna mai, ”dar încă avem această problemă în peisajul urban, motiv pentru care ministrul de Interne lucrează la implementarea unor deportări pe scară largă”.

Furie în opoziție din cauza remarcilor considerate ”rasiste”

Ce a vrut să spună Merz prin ”problemă în peisajul urban”? Se referea la orașele afectate de lipsa locuințelor și șomaj ridicat sau la cartierele urbane cu populație imigrantă numeroasă, mai mare decât în zonele rurale ale Germaniei?

Deși formularea nu este clară, cancelarul s-a trezit criticat dur de partidele de opoziție din Germania și chiar de unii membri din propriul său partid, Uniunea Creștin-Democrată (CDU).

Agenția de presă germană DPA a relatat vineri, 17 octombrie 2025, că zeci de politicieni din Partidul Verzilor, aflat în opoziție, i-au cerut lui Merz, printr-o scrisoare, să prezinte scuze publice pentru remarcile ”rasiste, discriminatorii, jignitoare și indecente” la adresa celor afectați de rasism și marginalizare. ”Acești oameni trăiesc aici în prima, a doua sau a treia generație, și totuși le refuzați germanitatea și apartenența la Germania, doar din cauza înfățișării, originii sau numelui lor”, se arată în scrisoare.

Liderul ecologiștilor, Felix Banaszak, consideră un semnal alarmant faptul că șeful Executivului federal pune peisajul urban în legătură cu necesitatea unor deportări suplimentare și cataloghează astfel de afirmații drept lipsite de respect și periculoase.

La rândul lui, Sören Pellmann, liderul grupului parlamentar al Partidului Stângii, l-a îndemnat pe Merz să-și ceară scuze: ”Această formulare evident nefericită nu a fost doar deplasată: ea a înfipt un nou spin în inima democrației noastre”.

Premierul landului Saxonia îl sprijină pe Merz

Dar sunt și politicieni care și-au exprimat sprijinul pentru Merz. Printre ei premierul creștin-democrat al landului Saxonia: ”Ziarele relatează nenumărate acte de violență”, a apreciat Michael Kretschmer, adăugând că există ”oameni despre care descoperim ulterior că ar trebui, de fapt, să părăsească țara”. Politicianul conservator a afirmat că nu este suficient să fie redus numărul celor care ajung în Germania, ci trebuie făcute eforturi pentru a ”aplica valorile și standardele noastre”.

A vorbit Merz, așa cum a lăsat de înțeles Kretschmer, despre numeroșii oameni sosiți în Germania după 2015, mulți dintre ei provenind din Siria, Afganistan și Irak?

Primarul Berlinului, Kai Wegner, membru și el în partidul condus de cancelarul federal Merz, CDU, s-a aflat adesea în conflict cu șeful Guvernului. Berlinul, recunoaște edilul capitalei, are într-adevăr probleme legate de ”violență, mizerie și criminalitate”, dar atribuirea acestor probleme unei singure naționalități este greșită. Wegner a declarat pentru cotidianul german Tagesspiegel că ”Berlinul este un oraș divers, internațional și cosmopolit. Iar acest lucru se va reflecta întotdeauna în peisajul urban”.

Guvernul respinge criticile

Miercuri, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a încercat să calmeze criticile: ”Cred că se citește prea mult în această afirmație; cancelarul și-a exprimat sprijinul pentru noua poziție a guvernului în privința migrației. De altfel, a vorbit în calitate de președinte de partid, lucru pe care l-a precizat explicit”.

Merz, a mai afirmat Kornelius, a subliniat mereu că legile privind migrația nu ar trebui să aibă ca scop excluderea oamenilor, ci reglementarea corectă a imigrației.

A folosit cancelarul în mod deliberat termenul ”peisaj urban” sau i-a scăpat pur și simplu? În orice caz, premierul landului Bavaria, Markus Söder, lider al Uniunii Creștin Sociale (CSU, partidul-soră al CDU), a folosit același termen într-un interviu acordat ziarului Münchner Merkur, la sfârșitul lunii septembrie. Germania, spunea atunci Söder, ar trebui să intensifice deportările către Afganistan și Siria, pentru a schimba ”peisajul urban” al țării.