Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, în vederea apropierii acesteia de blocul comunitar înainte de finalizarea procesului de aderare deplină.

Ucraina dorește să adere la UE ca măsură de consolidare a securității și prosperității sale, în timp ce se apără împotriva invaziei ruse, mai ales în condițiile în care SUA au respins până acum ideea aderării Kievului la NATO.

Ce a propus Merz?

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, văzută de agențiile de presă joi, liderul german a propus ca oficialii ucraineni să poată participa la summit-urile UE și la reuniunile ministeriale, dar fără drept de vot.

„Este evident că nu vom putea finaliza procesul de aderare în viitorul apropiat, având în vedere nenumăratele obstacole, precum și complexitatea politică a proceselor de ratificare”, a scris Merz.

„Ceea ce îmi imaginez este o soluție politică ce aduce Ucraina mult mai aproape de Uniunea Europeană și de instituțiile sale fundamentale, imediat.”

Conform propunerii lui Merz, Ucraina ar beneficia de clauza de asistență mutuală a UE și ar avea acces la finanțare din anumite părți ale bugetului european.

Merz a insistat că își dorește în continuare ca Ucraina să devină, în cele din urmă, „membru cu drepturi depline” și a cerut lansarea tuturor negocierilor necesare.

„Nu ar fi o aderare de formă”, a scris el.

Propunerea include un mecanism de revenire

Merz a precizat că un astfel de acord ar putea conține un așa-numit mecanism de „snap-back” (revenire automată la situația anterioară dacă anumite condiții nu mai sunt respectate - n.red.), care ar anula statutul intermediar dacă Ucraina ar face pași înapoi în ceea ce privește statul de drept, condiție necesară pentru aderarea deplină.

„Propunerea mea reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară aflată în război. Ea va contribui la facilitarea negocierilor de pace în curs, ca parte a unei soluții negociate”, a scris Merz.

El a adăugat că acest lucru este „esențial nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru cea a întregului continent”.

Merz a declarat că intenționează să discute ideile sale cu ceilalți lideri europeni.

„Scopul meu ar fi să ajungem rapid la un acord și să înființăm un grup de lucru dedicat pentru a stabili detaliile”, a scris el.

Propunerea lui Merz ar putea fi întâmpinată cu scepticism atât de partenerii europeni ai Germaniei, cât și de Ucraina, care se teme că astfel de soluții intermediare ar putea lăsa țara într-o stare de incertitudine, fără un termen clar de finalizare.

Un proces de aderare îndelungat

Deși anul 2027 a fost menționat ca posibil termen pentru aderarea Ucrainei la UE într-un plan de pace în 20 de puncte discutat de SUA, Ucraina și Rusia, oficialii europeni consideră că aderarea deplină este puțin probabilă în următorii câțiva ani.

Procedurile de aderare sunt, de regulă, îndelungate și implică multă birocrație, statele candidate fiind obligate să îndeplinească numeroase standarde democratice și economice.

De asemenea, toate cele 27 de state membre ale UE trebuie să aprobe și să ratifice aderarea, ceea ce adaugă obstacole suplimentare.

Progresele Kievului în procesul de aderare au fost considerabil încetinite de fostul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orban. Totuși, succesorul său, Peter Magyar, a oferit unele speranțe că procesul ar putea avansa.