În relaţiile sale cu Donald Trump Friedrich Merz a cunoscut o dublă transformare. Cu un an în urmă Merz era un critic convins al şefului de la Casa Albă. Apoi a urmat o îndelungată fază de apropiere de Trump (adversarii au considerat-o de linguşire). Asta a culminat cu vizita la Casa Albă a lui Merz în urmă cu aproximativ două săptămâni. Acolo cancelarul a exprimat înţelegere pentru atacurile americano-israeliene asupra Iranului, în cursul cărora a fost ucis intenţionat şi Ayatollahul Ali Khamenei. Merz a refuzat să-i dea lui Trump lecţii în materie de drept internaţional.

Acum cancelarul face iarăşi un salt înapoi; în materie de Iran, Trump merge în opinia sa prea departe.

Merz: Nu vom participa

O mare chestiune a încins spiritele luni la Berlin: va participa armata germană la securizarea circulaţiei prin Strâmtoarea Ormuz?

Din partea cancelarului s-au auzit în cursul după-amiezii cuvinte clare: "SUA şi Israel nu ne-au consultat înainte de acest război. În privinţa Iranului nu a existat niciodată o decizie comună", a declarat Merz. "De aceea nu se pune nici întrebarea dacă Germania se implică aici militar. Noi nu vom face asta".

Trump a adăugat solicitării sale avertismentul că NATO are în faţă un viitor nesatisfăcător dacă nu ajută la securizarea strâmtorii atât de importante pentru transportul petrolului.

Guvernul german a obiectat la asta, amintind că sarcina NATO este apărarea teritoriului Alianţei, după cum a subliniat un purtător de cuvânt al executivului de la Berlin. Iar Strâmtoarea Ormuz, după cum se ştie, nu face parte din el.

Această poziţie a fost întărită şi de ministrul social-democrat al Apărării, Boris Pistorius, care l-a primit în cursul dimineţii pe omologul său leton Andris Spruds. "Nu este războiul nostru, nu l-am început noi. Noi dorim soluţii diplomatice şi o încetare rapidă. Alte nave de război în regiune nu vor contribui la asta".

Nici actuala misiune a UE, "EUNAVFOR ASPIDES", care a fost adusă în discuţie de diverşi reprezentanţi ai UE, nu ar fi potrivită pentru asta în opinia lui Pistorius. Misiunea respectivă este orientată spre securizarea căilor de navigaţie în Marea Roşie. Situaţia din Strâmtoarea Ormuz este cu totul alta din punct de vedere geopolitic şi militar.

Preţul energiei afectează economia

Deja de câteva zile Merz a reintrat în confruntare cu Trump. "Fiecare nouă zi de război aduce noi întrebări. Suntem mai ales îngrijoraţi că nu există un plan comun (al SUA şi al Israelului - n. red.) de încetare cât mai rapidă şi mai convingătoare a acestui război", a declarat el la aproximativ 10 zile de la debutul războiului. Un război neîncetat nu este în interesul Germaniei. El a avertizat cu privire la urmări de proporţii pentru Europa, între altele în domeniile securitate, aprovizionare cu energie şi migraţie.

Mai ales creşterea razantă a preţului carburanţilor arată că războiul are efecte directe şi asupra Germaniei. Şi asta îl loveşte pe Merz într-un punct sensibil, fiindcă relansarea economică este în acest moment principalul său obiectiv politic. Şi fără războiul din Iran, Germania ieşea foarte greu din recesiune, şi asta numai graţie unor noi datorii fără precedent. Firmele dau faliment una după alta, îşi mută activitatea în străinătate iar şomajul este în creştere.

Institutul de studii economice Ifo a avertizat deja care vor fi efectele războiului din Iran asupra economiei germane: creşterea timidă va fi frânată iar inflaţia va creşte din nou. Dacă războiul va fi de scurtă durată el va însemna o creştere în acest an de doar 0,8 la sută. Dacă va dura mai mult, creşterea va fi de numai 0,6 la sută.

Merz în dilemă

Merz ştie că succesul guvernului său depinde de situaţia economiei. Aceasta joacă un rol major şi în apropiatele alegeri parlamentare regionale. După scrutinul din Baden-Württemberg, la începutul lunii martie, unde CDU s-a clasat pe locul doi în urma ecologiştilor, pe 22 martie au loc alegeri în Renania-Palatinat, în septembrie în Saxonia Anhaltină şi în Mecklenburg-Pomerania Anterioară.

În ultimele două regiuni, Alternativa pentru Germania (AfD) se află în sondaje detaşat pe locul întâi. AfD se pronunţă pentru ridciarea sancţiunilor împotriva Rusiei iar faptul că şi Donald Trump cere acum acelaşi lucru în privinţa livrărilor de energie este un atu pentru campania AfD.

Aceasta înseamnă o mare problemă pentru Merz. El vrea ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute, pentru a face presiuni asupra Kremlinului în războiul cu Ucraina. Dar o largă majoritate aşteaptă de la guvernul german să întreprindă ceva împotriva preţului ridicat al energiei.

Sondajele arată de asemenea că o largă majoritate a populaţiei germane este împotriva unei participări la războiul din Iran. Aceasta este o altă problemă pentru cancelar, fiindcă el vrea să demonstreze că este un fidel partener de alianţă al SUA. După ce că a reuşit cu greu să clădească raporturi mai bune cu Trump, el se vede acum nevoit iarăşi să bată în retragere.

Măcar atât: Merz nu este singur în Europa cu refuzul său de a se implica în război. Marea Britanie şi Franţa, ţări care au o marină de război puternică, au rămas şi ele foarte vagi până acum. Şi acolo disponibilitatea de a urma SUA într-un război pe care Trump l-a provocat este foarte redusă, la fel ca şi în Germania.