În Grecia antică, zidurile au fost dărâmate pentru ca învingătorii Jocurilor Olimpice să poată intra în oraș așa cum se cuvine. Pentru acești biruitori (la acea vreme numai bărbați) nicio onoare nu era prea mare. În antichitate, femeile erau considerate persoane de rang secund, create pentru a aduce pe lume copii și pentru a fi la dispoziția bărbatului. În Grecia de astăzi, femeile valorează la fel de mult ca bărbații, cel puțin în fața legii. Ele pot chiar să participle, ba chiar să obțină și medalii la Jocurile Olimpice

De pildă, Sofia Bekatorou, fostă campioană olimpică la yachting în 2004 și 2008 și de patru ori campioană mondială. Aceasta a reușit abia acum să dărâme zidul tăcerii, care înconjura abuzurile sexuale. Femeia de 43 de ani a făcut public faptul că la vârsta de 19 ani, a fost violată de către un oficial al asociației de navigație (EIO). 

Ca nenumărate alte femei în asociații sportive, în companii, în universități sau în politică, care au căzut pradă unor bărbați cu putere, care nu acceptă să fie refuzați. De ce fac ei asta? Pentru că pot și pentru că foarte rar trebuie să plătească pentru aceste fapte. Aproape întotdeauna reușesc să țină sus zidul tăcerii. Și, mai ales, pentru că victimele lor se tem de stigmatizare. 

Un ”incident neplăcut” 

Bekatorou, o femeie populară și mamă a doi copii, a cunoscut această frică timp de 22 de ani. A avut suficient curaj abia pe între 13 noiembrie 2020, când a prezentat acuzațiile procurorului. Presupusul ei abuzator, Aristeidis Adamopoulos, era încă de atunci un nume greu în EIO. Săptămâni întregi nu s-a întâmplat nimic. Justiția nu a reacționat, deoarece fapta a fost prescrisă. 

Sportul nu a reacționat - pentru că bătrânii bărbați sunt uniți. Ministrul responsabil nu a reacționat nici el, oficialii sportivi fiind importanți pentru politicieni. Abia când Bekatorou și-a repetat povestea într-un interviu acordat revistei pentru femei Marie Claire - fără să se menționeze numele Adamopoulos - asociația EIO a reacționat, subliniind că ceea ce s-a întâmplat a fost un ”incident neplăcut”, după cum se arată într-o notă emisă de instituție din care răzbat îndoieli față de varianta prezentată de sportive. 

Un val enorm de solidaritate 

De ce a durat atât de mult până când Bekatorou a deschis gura, au întrebat utilizatorii de rețele sociale și jurnaliștii sportivi, ca de fiecare dată când o femeie din Grecia spune că a fost violată.

Însă de data aceasta cei care se îndoiesc au fost copleșiți de un val enorm de solidaritate cu Bekatorou și cu numeroasele femei care încă tac. Cu aceasta, într-o țară ca Grecia, unde bărbații au atitudine de ”macho”, iată că izbucnește în sfârșit o dezbatere ”#MeToo”. 

Dezbaterea globală #MeToo care a început în octombrie 2017 nu a fost un subiect de primă pagină în Grecia. La acel moment, aproape nicio femeie din această țară membră a UE nu vorbise public despre propriile experiențe legate de hărțuire sexuală, agresiune sexuală, abuz sexual sau viol, deși un studiu recent arată că aproape fiecare a doua femeie din Grecia este hărțuită sexual cel puțin o dată în viață. 

Dezvăluirile lui Bekatorous au declanșat un val de indignare.  Alte femei încep în sfârșit să vorbească despre cum au fost hărțuite sexual de profesori, reprezentanți ai partidelor și mass-media, funcționari și chiar foști miniștri. Bărbați care abuzează de poziția lor de putere. 

Reactii la nivel politic

De data aceasta, politicienii greci au reacționat, solidarizându-se cu campioana olimpică. Președintele Katerina Sakellaropoulou a primit-o pe Sofia Bekatorou la reședința sa oficială. 

Atât premierul conservator Kyriakos Mitsotakis, cât și liderul opoziției de stânga, Alexis Tsipras o susțin pe fosta campioană și denunță cu fermitate hărțuirea sexuală. Mai presus de toate, multe femei din politică încep, în sfârșit, să vorbească despre ”zidul tăcerii” și despre necesitatea de a-l dărâma odată pentru totdeauna. 

Vicepreședintele partidului social-democrat KINAL, Sefi Dimadama, a vorbit public despre felul în care a fost supusă hărțuirii sexuale în cadrul propriei organizații politice. ”Femeile trebuie să-și găsească, în sfârșit, puterea de a vorbi deschis”, a explicat aceasta. 

Luni, 18 ianuarie, Sofia Bekatorou a comentat pe Facebook: ”Experiența mea personală nu este un subiect individual care mă privește doar pe mine. Ea face parte dintr-o problemă cronică și amplă ca abuzul de putere în general, dar mai ales cu actuala conducere a asociației EIO”. Autoritățile judiciare vor analiza declarațiile lui Bekatorou.