Propunerile avansate de Friedrich Merz, preşedintele principalului partid de opoziţie german CDU, menite să reducă afluxul de migranţi şi de solicitanţi de azil în ţară, sunt controversate din punct de vedere juridic. Ministra federală de Interne, social-democrata Nancy Faeser, a anunţat că va studia diverse propuneri. Solicitările sunt sprijinite şi de Uniunea Oraşelor şi Comunelor germane. Aceasta este o organizaţie de lobby a administraţiilor locale din Germania, care sunt în cele din urmă responsabile pentru găzduirea migranţilor şi solicitanţilor de azil, şi care se plâng că sunt suprasolicitate de ani buni. Săptămâna viitoare se vor desfăşura noi consfătuiri.

Presiunile la adresa clasei politice sunt mari. Politicienilor li se cere să ia în sfârşit măsuri. După prezumtivul atentat terorist comis la Solingen de un solicitant de azil din Afganistan care trebuia expulzat din Germania şi după succesul la urne al formaţiunii populiste de dreapta, parţial de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD) în Turingia şi Saxonia, nu doar formaţiunile conservatoare de opoziţie CDU şi CSU cer intervenţia rapidă a statului. Şi liberalii şi ecologiştii aflaţi la guvernare împreună cu social-democraţii cer acţiuni rapide.

Respingeri direct la graniţă?

Preşedintele CDU, Friedrich Merz, cere respingerea migranţilor direct la graniţa Germaniei, fiindcă aceştia sosesc acolo prin state terţe sigure şi nu au vize de intrare în ţară. Dar în condiţiile legislaţiei în vigoare este aproape imposibil. Dacă omul care intră în ţară solicită azil, autorităţile germane trebuie să-i permită intrarea în ţară şi să verifice dacă o posibilă cerere de azil intră în competenţa Germaniei. Dacă solicitantului de azil i se poate dovedi că a trecut graniţa externă a UE în Bulgaria, de exemplu, atunci Bulgaria ar fi responsabilă pentru procedura de azil. Şi atunci, potrivit normelor europene, aşa-numitele reglementări Dublin, autorităţile germane ar solicita Bulgariei să-l preia pe solicitantul de azil. Dacă Bulgaria se declară de acord, solicitantul de azil poate fi transferat acolo. Toate acestea trebuie să se întâmple în decurs de şase luni, în caz contrar Germania devine automat responsabilă pentru acel caz.

Constantin Hruschka, expert în materie de legislaţie de azil în cadrul Institutului Max Planck pentru legislaţie socială şi politică socială din München, atrage atenţia că înaintea respingerilor de la graniţă ar trebui să existe mai întâi controale amănunţite la frontiere. Dar şi controalele care există astăzi nu mai sunt legale de ani buni. Acestea ar trebui să fie potrivit normelor UE privind graniţele interne doar excepţii limitate în timp şi nu o regulă permanentă. "Ar trebui mai întâi identificată o bază pentru controalele la frontieră şi abia apoi se va putea discuta despre respingerile la frontieră", a declarat pentru DW Constantin Hruschka.

Pot fi trimişi oamenii de la graniţa cu Austria înapoi în Austria?

Nu. Potrivit regulilor Dublin, în majoritatea cazurilor responsabilă este prima ţară prin care migrantul sau solicitantul de azil a pătruns în interiorul UE, şi nu o posibilă ţară de tranzit. O trimitere înapoi în Austria sau în altă ţară vecină care nu a fost prima ţară prin care s-a pătruns în UE este aproape imposibilă. Curtea Europeană de Justiţie a confirmat prin numeroase sentinţe regulile Dublin. Poliţia federală germană îi poate respinge de la graniţe doar pe oamenii care nu doresc azil sau care nu vor să capete statutul de refugiaţi.

Îşi poate Germania închide graniţele? Poate institui "stare de urgenţă"?

Potrivit normelor europene, Germania poate înştiinţa Comisia Europeană de instituirea stării de urgenţă dacă numărul migranţilor şi solicitanţilor de azil creşte brusc masiv. În reacţie, Comisia ar recomanda un set de măsuri. Între acestea s-ar putea număra introducerea controalelor la toate graniţele, dar numai pentru o perioadă limitată. Dacă apar la graniţă migranţi în număr mare şi forţează intrarea în ţară, aceştia pot fi respinşi fără alte verificări şi trimişi înapoi. Numai într-un astfel de caz verificarea dreptului individual la o procedură de azil, dictată de normele UE, nu mai este posibilă şi nici necesară.

Îşi poate Germania închide graniţele pentru sirieni sau afgani?

"Nu, şi nu îmi pot închipui cum s-ar putea justifica asta", a declarat Constantin Hruschka. "Unele fapte izolate de terorism comise de sirieni sau afgani nu justifică în niciun caz o respingere colectivă a solicitărilor de azil", a adăugat el. Asta au încercat deja în alt context Ungaria şi Lituania la graniţele lor externe ale UE, dar Curtea Europeană de Justiţie nu le-a dat câştig de cauză. Dreptul la verificarea individuală a unei solicitări de azil, care derivă din Convenţia Europeană privind Drepturile Omului şi din Convenţia ONU privind refugiaţii rămâne valabil.

Acţiuni unilaterale ale Germaniei în cadrul UE?

Prevalându-se de faptul că ţările prin care migranţii au intrat în UE, deci Grecia, Italia, Spania, Croaţia şi Bulgaria, nu-şi îndeplinesc îndatoririle şi nu se ocupă de toţi solicitanţii de azil, Germania ar putea să nesocotească la rândul ei regulile Dublin şi să-i respingă la graniţe pe migranţi. Se pare că aceasta este o propunere a formaţiunilor conservatoare de opoziţie CDU şi CSU. Dar aceasta ar produce tensiuni ample în cadrul UE şi ar fi dificil de justificat în faţa instanţelor de judecată. "Nu se poate spune: dacă voi nu respectaţi legea atunci nu o respectăm nici noi. Regulile Dublin nu sunt un acord de drept internaţional încheiat între două state ci un proiect european comun", a explicat Hruschka.

Mai mult sens ar avea să se facă presiuni asupra ţărilor prin care migranţii pătrund în UE să-şi ia îndatoririle mai în serios. Dar Grecia, Italia şi alte ţări vin adesea cu argumentul că sunt suprasolicitate. Iar dorita distribuire obligatorie a migranţilor către celelalte state membre ale UE nu a putut fi realizată nici până în ziua de azi.

Proceduri de azil în afara UE?

Un obiectiv declarat al noului pact UE pentru migraţie este desfăşurarea procedurilor, atâta cât se poate, în afara graniţelor externe ale UE, în lagăre speciale. Aceasta ar corespunde în linii mari modelului ungar. De ani buni Ungaria primeşte doar puţine cereri de azil la numai două puncte de trecere a frontierei şi desfăşoară procedurile în zone de tranzit fără a permite migranţilor accesul în ţară. Unele state lucrează în vederea mutării procedurilor în afara UE. Italia a amenajat un lagăr corespunzător în Albania, care va fi dat în folosinţă curând. Pentru solicitanţii de azil care sosesc în Germania cu avionul, aceste proceduri "extrateritoriale" există deja de mult timp. Acestea au loc în perimetrul de tranzit al aeroporturilor în decurs de două zile.

Schimbarea legislaţiei de azil?

Politicianul CDU Thorsten Frei şi preşedintele formaţiunii bavareze CSU, Markus Söder, cer desfiinţarea dreptului individual la azil. Ei susţin că în ziua de azi a devenit caduc. Dar pentru asta Germania ar trebui să obţină modificarea corespunzătoare a normelor europene şi să se retragă din Convenţia ONU privind refugiaţii. Convenţia ONU în cauză cuprinde dreptul individual la procedura de azil şi interzice respingerea la graniţă dacă în ţara de origine persoana în cauză riscă să fie oprimată sau să i se aplice tratamente inumane.