Müge Tuzcu Karakoc este convinsă că, fără cursul de integrare, probabil că nici astăzi nu s-ar fi adaptat cu adevărat în Germania. Jurnalista de origine turcă trăiește aici de șapte ani, dar abia în 2024, când s-a apucat să învețe zilnic limba țării în care locuiește, alături de ucrainence, sirience și iranience, ”i s-a deschis o ușă”. ”La cursuri am învățat mai mult decât o limbă. Prin acest curs am devenit parte din viața de zi cu zi și am realizat că aici, în Germania, am o șansă”.

Însă, pe viitor, această șansă nu va mai fi oferită tuturor refugiaților. Ministerul Federal de Interne nu va mai aproba, până la noi ordine, cereri pentru refugiați din Ucraina, solicitanți de azil, persoane tolerate și migranți din UE. Aceștia vor trebui să plătească din propriul buzunar cei 1.600 de euro necesari unui curs de integrare. Singura excepție ar fi ca Oficiul pentru Forță de Muncă, autoritatea pentru străini sau serviciile sociale să îi oblige să participe la cursuri, situație în care Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) ar putea prelua costurile aferente. O decizie care pe femeia de 42 de ani o depășește.

”În acest moment am impresia că Germania face un pas înapoi. Dacă migranții nu pot participa la viața cotidiană, problemele riscă să se acutizeze. Nu este ca și cum migranții dispar dacă sistezi cursurile de integrare”, a spus femeia pentru DW.

Lector de cursuri de integrare: ”Ce îmbogățire extraordinară!”

Petra Martin este numele femeii care a oferit un ajutor de neprețuit pentru Tuzcu Karakoc în ţara de adopţie. Martin predă din 2022 cursuri de integrare pentru sute de migranți, pregătindu-i pentru viața din Germania. Decizia Ministerului Federal de Interne a surprins-o complet.

”Aceste cursuri sunt foarte importante. Cine nu vorbește germană nu are nicio șansă în această societate. Când oamenii nu sunt integrați și nu știu care este salariul minim în Germania, ei vor accepta următorul loc de muncă prost plătit și, astfel, rămân captivi”, a spus Martin pentru DW.

Cursurile de integrare cuprind, de regulă, 700 de ore de predare. Migranții învață în principal limba germană, dar și ordinea juridică, istoria, cultura și evoluția societății germane, în cadrul unui model care s-a dovedit eficient în ultimele două decenii. Aproape patru milioane de persoane au participat până acum la aceste cursuri.

”Germania transmite un semnal greșit prin îngreunarea accesului la cursuri. Nu de alta, dar avem nevoie de acești oameni în spitale, pentru îngrijirea vârstnicilor și în serviciul public. Migranții vor să facă parte din această țară, să înțeleagă Germania și să muncească aici. Doamne, ce îmbogățire pentru societate, iar noi îi frânăm”, critică Martin.

Școala Populară confirmă că sprijinul lingvistic este condiția integrării

Măsurile de austeritate ar putea afecta circa 130.000 de persoane, potrivit calculelor Asociației Școlilor Populare (Volkshochschule). Principala instituție de instruire a adulților din Germania observă deja că stoparea aprobărilor afectează inclusiv participanții trimiși de Oficiul Federală pentru Forța de Muncă, în condițiile în care multe cursuri nu mai pot începe din lipsă de cursanți. La Școala Populară din Bonn efectele sunt concrete, relatează directoarea Gabriele Tillmanns pentru DW. Un curs de integrare programat pentru luna martie va trebui probabil amânat, iar participanții deja înscriși vor fi nevoiți să aștepte.

Însă nu doar noii veniți sunt afectați. Decizia Ministerului Federal de Interne are consecințe financiare semnificative inclusiv pentru cadrele didactice, critică Tillmanns.

”Din perspectiva Volkshochschule Bonn, această evoluție este lipsită de viziune. Sprijinul lingvistic nu este o măsură de integrare secundară, ci condiția sa centrală. Cine restricționează accesul la cursurile de limbă întârzie integrarea, slăbește piața muncii și accentuează tensiunile sociale, în loc să le prevină”, spune experta.

Ministerul de Interne: Ajutăm doar străinii cu perspective de rămânere în Germania

Pentru Ministerul Federal de Interne, condus de Alexander Dobrindt, lucrurile sunt mult mai clare. De ce ar trebui sprijinită integrarea unor persoane care nu au o așa-numită ”perspectivă pozitivă de ședere”, mai ales în contextul unor bugete limitate, întreabă conservatorul bavarez. Într-un răspuns pentru DW se arată că, prin această decizie, cursurile de integrare revin la misiunea lor inițială.

”Reacționăm la scăderea numărului de migranți și reducem cheltuielile. Diminuăm stimulentele greșite și stabilim priorități. Cursurile de integrare sunt destinate în principal celor care pot rămâne permanent în Germania”, precizează instituția. Ofertele, subliniază ministerul, vor fi gândite mai eficient, mergându-se pe principiul că persoanele care vor și pot să rămână în țară pe termen lung trebuie sprijinite să învețe limba și să se orienteze rapid”.

Social-democrata Natalia Pawlik, responsabila guvernului federal pentru migrație, refugiați și integrare este una dintre vocile cele mai prezente în media germane pe acest subiect. Ea consideră decizia greșită, mai cu seamă pentru că încalcă acordul de coaliție, care prevede investiții sporite în integrare și continuarea cursurilor de integrare, nu diminuarea lor.

”Din punct de vedere al politicii de integrare este absurd să ceri oamenilor mai multă integrare și, în același timp, să le refuzi posibilitatea de a o realiza. Din cauza acestor măsuri oamenii pierd timp prețios”, spune politiciana SPD. Ea spune că noile restricții subminează un mecanism care și-a dovedit eficiența în ultimii peste 20 de ani. ”Învățarea limbii germane nu este rezultatul, ci condiția unei integrări rapide și reușite. Sprijinul lingvistic nu trebuie să depindă de o prognoză incertă privind dreptul de ședere”, spune Pawlik.

Ea este preocupată în special de faptul că, pe termen lung, Germania își face singură rău. Din discuțiile cu numeroși angajatori și agenții de ocupare a forței de muncă, reiese fără îndoială că oamenii care nu au cunoștințe de limbă germană măcar la nivelul B1 sunt foarte greu de integrat pe piața muncii. Limba germană este condiția de bază pentru a-ți găsi un loc de muncă.

”Acum se ridică bariere inutile, care duc, în cele din urmă, la dependență mai îndelungată de ajutoare sociale și la dificultăți în construirea unei vieți independente”, spune Pawlik. Acest lucru, crede ea, este problematic și din punct de vedere economic. ”Oamenii trebuie să primească mai mult timp prestații sociale, iar statul pierde venituri fiscale. Lipsa investițiilor în integrare ne poate costa mai mult pe termen lung”.

Expertă în migrație: linia dură față de refugiați descurajează forța de muncă bine calificată

Îngreunarea accesului la cursurile de integrare se înscrie într-o serie mai amplă de măsuri politice prin care ministrul de Interne Dobrindt promovează, de aproape un an, o ”schimbare de direcție” spre o politică de azil și migrație mai restrictivă. Între măsurile avute în vedere se numără controale mai stricte la frontieră, mai multe deportări, înăspriri ale dreptului de azil, de pildă prin introducerea cardului de plăți pentru refugiați. Scopul, spune ministrul, este reducerea semnificativă a migrației ilegale.

”Semnalul transmis este unul de respingere. Guvernul se înșală dacă vede reducerile în domeniul social, precum cele privind cursurile de integrare, ca un factor hotărâtor de reducere a stimulilor de migrație. Acestea depind mult mai mult de situația din țările de origine sau de tranzit. Oamenii nu vin în Germania în principal din cauza ajutoarelor sociale”, spune Zeynep Yanaşmayan pentru DW.

Cercetătoarea în migrație de la Centrul German pentru Cercetare în domeniul Integrării și Migrației (DeZIM) avertizează că ecuația prin care, pe de o parte, Germania vrea să atragă urgent personal calificat, iar pe de altă parte adoptă o politică extrem de dură față de refugiați, s-ar putea să nu funcționeze.

”Migrația nu funcționează când, prin politici de frontieră și carduri de plată vrei să reduci mișcările de refugiați, în paralel cu dorința de a obține numărul necesar de migranți pentru muncă. Întregul climat negativ și felul în care vorbim despre migrație influențează și migranții economici, care s-ar putea orienta către țări unde se simt bineveniți”, a explicat Yanaşmayan.