Mihaela Michailov, critic de teatru şi dramaturg, deplânge faptul că societatea civilă din România e încă "prea puţin activă, foarte puţin implicată şi îşi asumă foarte puţine dezbateri publice". O societate "politic blazată, politic retractilă". Cu atât mai mult, apreciază Michailov, e nevoie de autori, de texte care să trateze istoria recentă a României, abordând totodată problemele prezentului ca o consecinţă a ultimelor două decenii de postcomunism şi a celor 50 de ani de comunism.

"Avem un continuu decalaj de receptare şi de reacţie"

În piesele ei, "Complexul România", "Faceţi loc", "Cum traversează Barbie criza mondială" sau, cel mai recent, "Google ţara mea!", montat în regia Alexandrei Badea la Teatrul Foarte Mic din Bucureşti, Mihaela Michailov vorbeşte despre răni încă deschise, despre evenimentele din decembrie '89, despre problema proprietăţii, despre prejudecăţi şi discriminare, despre consumism. În aceeaşi ordine de idei se înscrie şi noul proiect de teatru documentar la care lucrează, reflecând evenimentele dramatice din iunie 1990, aşa-numita "mineriadă". Autoarea constată cu amărăciune: "Avem un continuu decalaj de receptare şi de reacţie" şi speră ca noua generaţie de dramaturgi să fie mai interesată de realitatea imediată, aşa cum se întâmplă deja în cazul, de pildă, al Gianinei Cărbunariu sau al lui Bogdan Georgescu.

Textele care filtrează realitatea românescă, textele implicate social şi politic au fost cele selecţionate de Mihaela Michailov în categoria "Focus" la recenta ediţie a Festivalului Dramaturgiei Româneşti, FDR, organiazt de Teatrul Naţional Timişoara.

Despre toate acestea, detalii în dialogul purtat de Medana Weident la Timişoara cu Mihaela Michailov. Accesaţi fişierul audio!

Autor: Medana Weident
Redactor: Ioachim Alexandru