Comuniștii și socialiștii pro-ruși din Legislativ îi reproșează ministrului Apărării faptul că ar „manifesta o atitudine iresponsabilă faţă de securitatea statului şi faţă de apărarea naţională, iar discursul său este îndreptat spre aderarea Republicii Moldova la NATO şi unirea cu România”. Stânga parlamentară a reacționat după ce, recent, 17 generali și militari americani au vizitat Republica Moldova, iar ministrul Șalaru a reiterat necesitatea înlocuirii pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană cu o misiune ONU. De asemenea, el a pledat pentru apropierea de NATO și a acuzat Rusia că a somat Moldova să-și proclame neutralitatea, deși ea însăși o încalcă prin menținerea trupelor sale în raioanele de est ale Republicii Moldova.

MAE rus: „Declarația ministrului moldovean este periculoasă”

Moscova a reacționat rapid la declarațiile ministrului moldovean prin vocea reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova. Ea a spus că „pacificatorii ruși au un rol-cheie în desfășurarea operațiunii de pacificare din regiunea transnistreană” și a adăugat că propunerea lui Anatol Șalaru ca în locul pacificatorilor ruși să fie aduși cei ai ONU „este una periculoasă și în contrast cu tendința noului Cabinet de Miniștri de la Chișinău de a lucra în domeniul unor relații prietenoase cu Rusia”.

Ministrul moldovean al Apărării a precizat că își dorește relații prietenoase între Moldova și Rusia, însă acestea trebuie să aibă loc între două state suverane, pe picior de egalitate, conform dreptului internațional. „Armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și eu cred că o misiune sub mandat ONU ar ajuta mai mult la păstrarea păcii și la reglementarea conflictului transnistrean decât pacificatorii ruși, care omoară civili. Mai ales că Acordul de încetare a focului a fost semnat cu Rusia, iar o parte implicată în conflict nu poate fi și forță pacificatoare”, a reacționat Șalaru.

Moscova și-a activat portavocile din Moldova

Principalii purtători ai mesajelor Moscovei din politica moldovenească s-au implicat în scandalul izbucnit cerând demiterea ministrului Apărării: „În condițiile în care suntem un stat neutru și Constituția proclamă această neutralitate, declarațiile lui Șalaru de aderare la NATO și alte declarații în acest sens sunt anticonstituționale. Ar fi fost bine să se autosesizeze și conducerea țării în acest sens”, susține liderul socialiștilor Igor Dodon. Un alt lider pro-rus din Moldova, comunistul Vladimir Voronin, susține moțiunea de cenzură împotriva ministrului Șalaru pe care l-a acuzat că ar „distruge Armata Națională”.

Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului de la Chișinău a avizat pozitiv moțiunea contra ministrului Apărării, aceasta urmând a fi examinată la următoarea ședință a Legislativului.

Anatol Șalaru: „Ne aflăm într-un plin război hibrid cu Rusia”

Moțiunea stângii pro-ruse nu l-a determinat, însă, pe oficialul moldovean să-și tempereze discursul. Dimpotrivă, acesta a criticat recent proiectul Strategiei Naționale de Securitate care i-a fost prezentat (acest document este aprobat doar de șeful statului), menționând că acesta „ignoră războiul hibrid dus de Rusia în Moldova. Potrivit lui Anatol Șalaru, proiectul de document nu definește ca o amenințare prezența trupelor rusești în regiunea transnistreană a țării: „Noi avem pe teritoriul Republicii Moldova o armată de ocupație, o armată străină - două mii și ceva de militari. Asta nu este o armată care a apărut de la sine și este a nu-știu-cui - a unui trib din Africa... Este armata rusă care se află în Transnistria. (…) De ce această Strategie nu definește clar statutul acestor forțe? Reprezintă acești militari vreun pericol sau nu?”, se întreabă oficialul moldovean. „De fapt, noi ne aflăm într-un plin război hibrid, pe care Rusia îl duce în Republica Moldova. O asemenea confruntare poate fi mai eficientă decât un război clasic. Să luăm exemplul Ucrainei. Dacă rușii s-ar fi implicat acolo într-un război clasic, situația ar fi fost alta. Rusia ar fi fost izolată și s-ar fi trezit cu sancțiuni extrem de dure, în timp ce Ucraina ar fi primit ajutor militar din partea multor țări. De aceea Moscova a implicat „omuleții verzi”, structuri paramilitare și a făcut un referendum în Crimeea. La noi, războiul hibrid are ca scop destabilizarea politică, finanțarea unor partide obediente Kremlinului, plus războiul economic și financiar.

Replica a venit din partea Federației veteranilor și rezerviștilor structurilor de forță din Republica Moldova. În cadrul unei conferințe de presă, aceștia au cerut conducerii țării să-l demită pe ministrul Apărării: „Cerem președintelui, Parlamentului și Guvernului să apere Ministerul Apărării și Armata Națională de un așa ministru. Consecințele aflării lui Șalaru, mai departe, în fruntea Ministerului Apărării ar putea fi cele mai tragice. Asigurarea securității statului nu mai poate fi lăsată în mâinile acestei persoane”, a menționat fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Nicolae Petrica.

Armata Moldovei trebuie să devină interoperabilă cu trupele NATO

La rândul său, ministrul Șalaru a declarat că în pofida tuturor piedicilor, este decis să modernizeze armata, „conform standardelor Alianței Nord-Atlantice”: „Noi trebuie să modernizăm armata și să devenim interoperabili cu trupele NATO. Moldova este beneficiară a Inițiativei „Defense Capability Building”, în care NATO ne-a inclus alături de Georgia și Iordania. Inițiativa prevede două etape: adoptarea legislației privind strategiile de apărare ale Republicii Moldova și modernizarea Armatei Naționale. Mai bine zis, țările NATO și-au asumat sarcina de a ne echipa armata. Nu știu dacă ne vor da armament greu, dar în rest vom fi asigurați cu tot utilajul necesar”, susține ministrul moldovean al Apărării.

Astfel, săptămâna aceasta, pe un poligon din apropierea orașului Bălți, au început aplicații militare comune moldo-americane „Agile Hunter 2016”. La acestea participă 130 de militari din Moldova și SUA. Scopul este antrenarea subunităților din Armata Națională a Moldovei și armata americană pentru testarea interoperabilității, precum și schimbul de experiență dintre militari. Exercițiul „Agile Hunter 2016” face parte dintr-un program de instruire care va dura patru ani.

Context

Secretarul general al NATO a declarat anterior că Alianţa va continua să susţină în 2016 consolidarea capacităţii de apărare a Ucrainei, Georgiei şi Moldovei. Iar săptămâna aceasta Jens Stoltenberg i-a recomandat României să-şi crească cheltuielile bugetare pentru apărare având în vedere că alianţa trebuie să răspundă unor cereri crescânde pentru securitate şi apărare. După o întrevedere avută cu Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, premierul României, Dacian Cioloş, a exprimat disponibilitatea României de a asigura cooperarea Republicii Moldova cu NATO. El a precizat că această cooperare a României cu zona estică nu este îndreptată împotriva Rusiei, dar „este important să ne asigurăm securitatea în această zonă, care, după cum vedem, în aceşti ultimi ani, este atât de încercată”.

„Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă că fără securitate nu au nici o șansă să garanteze evoluția economică pozitivă a țării lor. În lipsa securității, se poate întâmpla orice, mai ales când ai vecini ca Federația Rusă. Nici despre aderarea Moldovei la NATO nimeni nu a vorbit în mod serios. Or, perspectiva securității Republicii Moldova este legată de unirea cu România ca stat membru al NATO”, a menționat recent ex-președintele României, Traian Băsescu.