Fără îndoială, imaginile acestor zile din Statele Unite seamănă cu cele ale protestelor din Hong Kong: zecile de mii de oameni ieşiţi în stradă, gazele lacrimogene, gloanţele de cauciuc, baricadele în flăcări, poliţiştii violenţi care îi pun pe protestatari la pământ.

Preşedintele SUA, Donald Trump, recurge la aceeaşi retorică precum Beijingul vizavi de Hong Kong, susţinând că demonstranţii sunt nişte "bătăuşi", iar dacă sunt vandalizate magazinele sau alte locuri publice, atunci poliţiştii sunt îndreptăţiţi să tragă. Trump îşi ameninţă chiar guvernatorii cu intervenţii, probabil ilegale, ale armatei în interiorul ţării, ceea ce au făcut, de altfel în repetate rânduri, şi autorităţile de la Beijing la adresa protestatarilor din Hong Kong. 

Un cadou făcut Beijingului

În acest context, propaganda chineză poate cu uşurinţă acuza SUA de ipocrizie, reproşându-le americanilor că judecă cu dublă măsură. În fond, administraţia americană a salutat protestele din Hong Kong, dar le condamnă pe cele din propria ţară.

Pe 30 mai, Hua Chunying, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Beijing, a postat pe Twitter ultimele cuvinte rostite de George Floyd: "I can't breathe!" (Nu pot să respir). În plus, a citat-o pe purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington, Morgan Ortegus, care se pronunţase critic cu privire la situaţia din Hong Kong. Actualul val de proteste din Statele Unite a fost declanşat de moartea afro-americanului George Floyd. 

Hu Xijin, redactor şef al 'Global Times', un cotidian publicat în limba engleză, portavoce a Partidului Comunist Chinez, a comparat protestele din SUA cu cele din Hong Kong pe Twitter: "Motivele sunt, ce-i drept, diferite, dar paralelele sunt uluitoare: şi unii şi alţii încalcă legile, sfidează ordinea publică şi sunt destructivi. A susţine că violenţele din Hong Kong sunt justificate, iar cele din SUA nu, este un tip de gândire inacceptabil."

Aparatul de propagandă chinez acuză America nu doar de standarde duble, ci se şi laudă pe sine că, spre deosebire de Washington, Beijingul nu se amestecă în treburile interne ale Statelor Unite impulsionând chiar protestele.

Separarea puterilor şi libertatea presei

Chiar dacă Beijingul încearcă să ascundă diferenţele, ele sunt, totuşi, decisive: Cei patru poliţişti implicaţi în omorârea afro-americanului George Floyd au fost concediaţi. Unul dintre ei a fost pus sub acuzare, iar referitor la ceilalţi, investigaţiile continuă. Executivul SUA trebuie să-şi justifice acţiunile în faţa unei justiţii independente. Cu totul alta este situaţia la Hong Kong, unde, deja de câteva luni, poliţia recurge la o violenţă nejustificat de dură împotriva demonstranţilor. Neobosit, mişcarea de democratizare revendică o anchetă independentă, pe care, însă, Beijingul o refuză.

Spre deosebire de Hong Kong, în SUA se relatează pretutindeni critic pe tema valului de proteste. În aceste relatări se fac auzite atât opinii potrivit cărora protestatarii ar fi agitatori de stânga, cât şi convingeri privind faptul că americanii demonstrează contra rasismului şi pentru drepturi egale. Toate acestea sunt posibile pentru că există o presă independentă.

Şi presa din China continentală tematizează protestele din Hong Kong, dar numai dintr-o singură perspectivă: demonstranţii din Hong Kong ar fi terorişti care acţionează la comanda Occidentului.  

Imaginile se aseamănă, dar deosebirea e că în SUA există o presă independentă şi o societate civilă activă. Falia din societatea chineză se întinde pe orizontală: clasa conducătoare este braţul prelungit al Partidului Comunist, care asupreşte majoritatea populaţiei. O dovedesc protestele în masă, care au izbucnit la Hong Kong cu exact un an în urmă. În SUA avem de-a face cu o falie care se întinde pe verticală de-a lungul întregii societăţi americane. În SUA, oamenii luptă pentru repararea unei democraţii deteriorate, în timp ce China nu cunoaşte altceva decât pacificarea forţată a dictaturii.