DW: Cu un an în urmă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a început războiul împotriva Ucrainei. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, tocmai a exclus posibilitatea ca ţara sa să renunţe la orice porţiune din teritoriu pentru a ajunge la o potenţială înţelegere de pace cu Rusia. Dar ce spune NATO? Va sprijini alianţa Ucraina atâta timp cât trupele ruse vor controla părţi ale ţării, inclusiv Crimeea?

Mircea Geoana: "Suntem determinaţi să sprijinim Ucraina atâta timp cât va fi necesar şi pentru a ne asigura că Ucraina câştigă acest război. Aşa încât domnul Putin poate opri acest război în orice secundă. Dacă decide să pună capăt războiului, atunci nu va mai fi război. Vor fi negocieri de pace. Şi cred că ucrainenii sunt cei care trebuie să definească ce reprezintă victoria şi care vor fi precondiţiile pentru o soluţie politică. Noi ajutăm Ucraina şi ajutând Ucraina ne ajutăm pe noi înşine. Ne aflăm aici pentru a sta alături de ucraineni pe termen lung."

NATO şi-a întărit semnificativ prezenţa pe flancul estic. Ce va face alianţa pentru a proteja regiunea Mării Negre (inclusiv ţara dumneavoastră) şi de ce este această regiune atât de importantă în contextul războiului Rusiei în Ucraina? 

"Să facem o scurtă recapitulare istorică. Vă amintiţi de Georgia, în 2008 - a fost Marea Neagră. Vă amintiţi de Crimeea, în 2014 - este în Marea Neagră. Deci putem vedea cum Rusia foloseşte capacităţile militare de la Marea Neagră pentru a-şi proiecta puterea spre Africa şi Mediterana. Marea Neagră înseamnă şi asta. De aceea conceptul strategic al NATO, pe care liderii noştri l-au aprobat la Madrid, consideră şi recunoaşte Marea Neagră ca pe o regiune strategică, de relevanţă strategică pentru noi. Nu este singura. Şi Marea Baltică este importantă, şi Marea Adriatică, şi Marea Nordului, şi Atlanticul de Nord. Dar Marea Neagră are o specificitate cu atâta prezenţă rusească, cu atâta presiune la care supune Ucraina. Apoi, avem de asemenea Ucraina şi Georgia şi Republica Moldova, care sunt partenere ale NATO. Deci Marea Neagră este foarte importantă. Şi noi facem paşi specifici. În ţara mea de origine, în România, Franţa conduce grupul de luptă. În învecinata Bulgarie, Italia conduce grupul de luptă. Suntem deci atenţi şi investim în descurajare şi apărarea ţărilor de la Marea Neagră." 

Moldova se confruntă cu presiuni în creştere iar tirurile ruseşti cu rachete asupra Ucrainei sunt o ameninţare directă pentru securitatea Republicii Moldova. Cum poate ajuta NATO ţara să-şi garanteze independenţa şi suveranitatea? 

"Republica Moldova este un partener al NATO. De trei decenii ajutăm deja Republica Moldova în multe privinţe. Desigur, ştim că Republica Moldova este o ţară neutră, potrivit Constituţiei, şi respectăm asta. Dar vedem o intensificare a parteneriatului dintre Republica Moldova şi NATO. Răspundem la solicitări pe care guvernul şi preşedintele Republicii Moldova ni le adresează, atât NATO ca organizaţie, cât şi aliaţilor individuali. Preşedinta Maia Sandu are dreptate: a fi neutru nu înseamnă a fi slab în materie de apărare. În privinţa Republicii Moldova există un aspect important: ţara este un partener atât al NATO cât şi al Uniunii Europene. Faptul că UE a oferit Ucrainei, dar şi Republicii Moldova, perspectiva de a deveni membre ale blocului comunitar, a ajutat într-un fel Republica Moldova să reziste uriaşelor presiuni ale Rusiei. Fiindcă împotriva Republicii Moldova Rusia şi-a desfăşurat întreg arsenalul de război hibrid. Nu este un război deschis ca în Ucraina, dar cu toate acestea presiunile împotriva Republicii Moldova sunt uriaşe, la fel şi în Georgia şi Bosnia-Herţegovina. De aceea îi ajutăm chiar mai mult pe aceşti parteneri care se confruntă cu presiuni imense din partea Rusiei." 

Admiterea în NATO a Finlandei şi Suediei este pregătită dar există în continuare unele state membre care întârzie ratificarea protocolului de aderare. De exemplu Ungaria. Ce credeţi că se află în spatele acestora?

"În primul rând, procesul admiterii acestor doi membri în NATO a fost cel mai comprimat şi mai accelerat din toate valurile de extindere a NATO după Războiul Rece. Deci, potrivit oricărui standard este rapid. În al doilea rând, ele sunt deja invitate în NATO, deci iau parte la foarte multe lucruri, inclusiv planificările de apărare ale NATO şi manevre militare. Practic se află în jurul mesei în majoritatea timpului. Suntem încrezători că cele două parlamente naţionale, care mai trebuie încă să ratifice protocoalele de admitere ale Suediei şi Finlandei, care sunt Parlamentul Ungariei şi Parlamentul Turciei, vor face asta expeditiv. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost la Ankara cu doar câteva ore în urmă şi i-a prezentat din nou preşedintelui Erdogan poziţia noastră. Noi explicăm poziţia noastră şi viitorilor noştri aliaţi suedezi. Deci, suntem optimişti că aceste două ţări vor deveni membre cu drepturi depline ale NATO. Suntem de asemenea încrezători că cele două parlamente care au mai rămas vor accelera procesul de ratificare a protocoalelor. Apoi, fără nicio altă decizie, în momentul în care cei doi aliaţi rămaşi vor ratifica, instrumentul calităţii de membru va fi prezentat la Departamentul de Stat de la Washington. Aceasta este procedura. Şi vom deveni, să sperăm că până la Vilnius (unde va avea loc summit-ul NATO între 11 şi 12 iulie 2023), o alianţă cu 32 de membri, cea mai puternică şi mai relevantă alianţă din istoria omenirii. Finlanda şi Suedia ne vor aduce un mare aport, sofisticat, de valoare adăugată rezilientă, democratică şi militară.

Mircea Geoană, fost preşedinte al Partidului Social Democrat din România, a fost preşedinte al Senatului României (2008-2011) şi, anterior, ministru de Externe (2000-2004).