După ce micul oraş Debalțeve a căzut în mâinile separatiştilor susţinuţi de Rusia, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a propus trimiterea de poliţişti europeni în estul ţării. Poliţiştii din UE ar trebui să acţioneze cu mandat din partea Naţiunilor Unite şi să monitorizeze respectarea acordului de încetare a focului, a declarat liderul de la Kiev după o şedinţă a consiliului de securitate al ţării. De asemenea, trupele europene ar trebui, în opinia lui Poroşenko, să fie desfăşurate inclusiv la graniţa dintre teritoriile ocupate de separatişti şi Rusia.

Iniţiativa preşedintelui ucrainean a ridicat mari semne de întrebare la Bruxelles. Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, a spus că, în acest moment, importantă este respectarea prevederilor de la Minsk. În cadrul negocierilor de săptămâna trecută, Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa au stabilit că Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa va continua să ţină sub observaţie evenimentele din Ucraina şi să prezinte concluziile. În OSCE sunt reprezentate atât Ucraina şi Rusia, cât şi ţările UE şi Statele Unite. Aproximativ 450 de angajaţi ai organizaţiei monitorizează, începând din martie 2014, evenimentele din Crimeea şi estul Ucrainei.

"Prioritatea noastră este aplicarea acordului de la Minsk, proces aflat deja în desfăşurare. Noi dotăm OSCE cu vehicule blindate şi punem la dispoziţia organizaţiei imagini din satelit, dar şi alte lucruri de care are nevoie", a declarat, la Riga, un angajat cu rang înalt în cadrul serviciului diplomatic al UE. În capitala letonă se reunesc în aceste zile miniştrii apărării din Europa.

La toate acestea se adaugă şi fondurile alocate OSCE de către UE. Observatorii organizaţiei provin din 41 de ţări, cele mai multe dintre acestea fiind state europene.

Lamberto Zannier, secretar general al OSCE, deplânge neutralitatea pe care instituţia sa trebuie să o respecte cu sfinţenie. Ambele tabere trebuie să facă mai mult pentru a permite OSCE să îşi facă treaba. Acordul de la Minsk prevede apariţia unei zone-tampon de 50-100 de km între armata ucraineană şi separatişti, imediat după intrarea în vigoare a încetării focului şi scoaterea armamentului greu din estul Ucrainei. Graniţa cu Rusia ar urma să fie monitorizată abia după ce Ucraina va clarifica statutul constituţional al teritoriilor separatiste.

Căşti albastre înarmate

Unii diplomaţi europeni susţin că varianta trimiterii unui contingent european de Căşti Albastre care să monitorizeze graniţa este foarte improbabilă. O astfel de trupă ar trebui să fie formată din soldaţi instruiţi, or poliţiştii nu ar putea face faţă unei atare încercări. O misiune de pace a ONU nu ar putea avea succes decât cu ajutorul NATO, care dispune de mijloacele militare şi logistice necesare.

De altfel, începând din 2014, poliţişti, grăniceri, judecători şi jurişti europeni au fost trimişi în Ucraina. "La faţa locului există deja consilieri civili ai UE. Această misiune de consultanţă se axează mai degrabă pe consolidarea unor structuri precum Ministerul de Interne şi poliţia", a declarat un reprezentant al OSCE.

Această misiune - EUAM - se află încă în stadiu incipient şi va sprijini guvernul de la Kiev timp de doi ani, fără a avea vreun alt rol în conflictul din estul ţării. Încă din 2005, a apărut o misiune similară - EUBAM - în cadrul căreia poliţişti europeni monitorizează activitatea de la graniţa între Ucraina şi Moldova. Acolo există, de asemenea, o mică fâşie de teritoriu, care aparţine de fapt Moldovei, dar care este controlată de un regim pro-rus. O mică misiune de observare a UE există şi în Georgia. În 2008, Rusia a ocupat, de facto, Osetia de Sud şi Abhazia.

Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a declarat că dorinţa Ucrainei de a fi trimise Căşti Albastre în zonă pune categoric sub semnul întrebării prevederile recentului acord de la Minsk.