Acordul nuclear iranian

Iranul este în capul listei la discuția șefilor celor două diplomații. Iar Mike Pompeo a descris deja de luni în termeni foarte clari noua poziție a SUA față de Iran. Washingtonul va impune "cele mai dure sancțiuni din istorie", creând astfel "o presiune fără precedent asupra regimului iranian". Iranul nu va primi niciodată o "împuternicire în alb" pentru a "domina" Orientul Apropiat. Pentru negocierea unui "nou acord", Pompeo a pus Teheranului 12 condiții grele: Iranul trebuie să renunțe acum și la programul său de rachete și să se retragă din conflictele din Orientul Apropiat și Mijlociu, de exemplu din Yemen și Siria. Abia după aceea SUA vor anula din nou sancțiunile.

În urmă cu două săptămâni, președintele american Donald Trump a descris acordul nuclear cu Iranul drept "cea mai proastă afacere din toate timpurile" și a retras SUA din tratat, în ciuda opoziției masive a Franței, Marii Britanii și Germaniei. Simultan, Trump a amenințat și firmele europene cu sancțiuni, dacă acestea vor continua să facă afaceri cu Teheranul. UE vrea însă să salveze înțelegerea cu Iranul și să protejeze companiile europene de sancțiuni, de exemplu prin garantarea afacerilor cu fonduri europene.

Dezechilibre comerciale și taxe vamale

Donald Trump acuză UE și în special Germania că ar practica o politică economică nedreaptă față de America. Dovada scoasă la înaintare de Trump ar fi deficitul comercial de 151 de miliarde de dolari al SUA față de Europa. Șeful de la Casa Albă a amenințat prin urmare cu impunerea de taxe vamale punitive la importurile de oțel și aluminiu din Europa. Decizia a fost amânată însă până la 1 iunie. Anterior, Trump luase în vizor automobilele germane exportate în SUA, ca țintă a unor viitoare represalii comerciale. Iar discuțiile pe marginea acordului transatlantic de liber schimb TTIP sunt înghețate de peste un an.

Germania susține comerțul liber la nivel global și dorește resuscitarea TTIP. Potrivit Comisiei Europene, acest acord ar aduce economiei UE câștiguri de 120 de miliarde de euro iar celei americane de 90 de miliarde de euro. Guvernul german s-a declarat dispus să renegocieze acordul vamal cu SUA, varianta de acum fiind adoptată în 1994. Dacă SUA va porni însă un război comercial cu Uniunea, Germania este gata să impună taxe vamale punitive la motocicletele americane, la blue jeans și la bourbon whiskey.

Cheltuielile bugetare pentru Apărare

"Germania trebuie să dea mai mulți bani la bugetul NATO și să-și majoreze cheltuielile cu Apărarea", repetă mereu președintele Donald Trump. 2% din PIB ar trebui să investească Germania în Apărare, conform convenției asumate de țările membre NATO în 2014. Trump critică și aici: "Situația actuală este nedreaptă față de Washington".

Germania cheltuie în prezent cu Apărarea doar 1,2 procente din PIB, adică 37 de miliarde de euro. Până în 2021, bugetul apărării ar urma să fie majorat însă cu doar cinci miliarde de euro, la 42 de miliarde. Astfel se va ajunge la cota de 1,5% din PIB, cu nivelul considerat optim de 2% ca obiectiv de viitor. Berlinul argumentează că costurile sale relativ mari cu ajutoarele de dezvoltare (23,3 miliarde de euro în 2016) ar contribui la prevenirea conflictelor în lumea întreagă și că acestea trebuie de asemenea considerate drept o contribuție importantă a Germaniei la securitatea internațională.

Protecția mediului

Germania este una din țările care sprijină cel mai intens acordul climatic de la Paris, care vizează reducerea emisiilor poluante și combaterea modificărilor climatice la nivel global. Și asta chiar dacă Germania nu va reuși nici pe departe să respecte obiectivele de protecția mediului prevăzute în tratat. Reducerea cu 14% a emisiilor nocive până în 2020 în comparație cu nivelul din 2005 rămâne un țel îndepărtat pentru Berlin: până în 2016, se reușise doar o reducere de 6%.

Donald Trump a anunțat însă retragerea SUA din acordul de la Paris, cu efect începând din 4 noiembrie 2020, la o zi după viitoarele alegeri prezidențiale americane. Numeroase state federale americane și orașe doresc însă să continue eforturile de protecția climei, în ciuda deciziei luate de șeful de la Casa Albă.

Situația migranților și refugiaților

Nicăieri nu sunt diferențe de opinie mai mari între Germania condusă de Angela Merkel și SUA lui Donald Trump ca în cazul migranților și refugiaților. Președintele american vrea să ridice un zid între țara sa și Mexic pentru a stopa imigrația ilegală. În comparație, doar în 2015 au fost primiți în Germania în jur de 900.000 de refugiați. Trump crede că Merkel ar fi comis "o greșeală catastrofală, lăsându-i în țară pe toți acești ilegali". Merkel a răspuns: un zid la granița de sud a SUA "nu va rezolva" problema migrației ilegale.

Conducta de gaz ruso-germană

Donald Trump a criticat de asemenea dur și planurile Germaniei de construire a conductei de gaz "Nord Stream 2", prin care ar urma să primească anual prin Marea Baltică 55 de miliarde de metri cubi de gaz de la Rusia. Trump spune că proiectul ar urma să sporească dependența energetică a Germaniei și Europei de Rusia și că țările est-europene ar fi puse astfel sub presiune.

Senatori americani din ambele tabere, republicani și democrați, au trimis recent o scrisoare administrației de la Washington în care solicită ca SUA "să folosească toate mijloacele de care dispun pentru a împiedica construcția conductei 'Nord Stream 2'". Motivul: SUA doresc să fie ele furnizorul de gaz al Europei, urmând să exporte pe continent gaz lichefiat din exploatările sale de fracking. Acest gaz lichefiat este mai scump și nu este deocamdată competitiv. Dar dacă SUA vor renunța la taxele vamale la importurile de oțel și aluminiu european, UE ar putea la rândul ei cumpăra gaz lichefiat american.