Un semnal important dat prin prezența la summitul NATO este că Moldova condamnă tranșant și fără frică agresiunea rusă asupra Ucrainei și se poziționează de partea corectă a istoriei. Chișinăul nu cere aderarea la NATO, pentru că nu există încă suficient sprijin popular în rândul moldovenilor pentru acest deziderat, dar pledează pentru acceptarea Ucrainei în Alianță, deoarece aceasta ar spori substanțial și securitatea Republicii Moldova.

Ultimul sondaj de referință făcut public la Chișinău săptămâna aceasta arată că aproape jumătate din cetățeni consideră că menținerea neutralității în Constituție este „cea mai bună soluție de securitate în acest moment”.

Neutralitatea, o piatră legată de gâtul Moldovei

Moldova are neutralitatea proclamată în Legea Supremă, iar actuala configurație politică din Parlamentul de la Chișinău nu permite renunțarea la acest statut – un statut sfidat de Rusia prin menținerea trupelor de ocupație în stânga Nistrului. Dar statutul de neutralitate nu împiedică Moldova să primească ajutor, inclusiv din partea aliaților, pentru a-și consolida capacitatea de apărare. Asta reiese din declarația făcută la Vilnius de către șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu, dar și din comunicatul comun al liderilor NATO. Potrivit lui Popescu, la reuniunea de la Vilnius au fost anunțate mai multe proiecte de sprijin pentru Moldova, pe care NATO le va comunica public ulterior. „Am subliniat că o sarcină stringentă este modernizarea sectorului de securitate și apărare națională în conformitate cu noile evoluții și cerințe ale mediului actual de securitate. Am reiterat interesul țării noastre în implementarea programelor practice bilaterale, inclusiv a Pachetului de asistență NATO pentru consolidarea capacităților de securitate și apărare ale Republicii Moldova, Programului de dezvoltare profesională, Programului privind consolidarea integrității în sectorul de securitate și apărare”, a spus Nicu Popescu.

În contextul neutralității Moldovei, despre care ministrul Popescu spune că „nu este suficientă pentru a asigura securitatea țării”, NATO nu a putut decât să asigure Chișinăul că va continua să sprijine parcursul european al Moldovei și să ceară Rusiei să-și retragă, din regiunea transnistreană, trupele care staționează acolo fără acordul Chișinăului și contrar acordurilor internaționale.

Motiv de speculații pentru agenții lui Putin din Moldova

Chestiunea neutralității și prezența ministrului Popescu la summitul NATO de la Vilnius este speculată intens în aceste zile de Moscova și de politicienii pro-ruși de la Chișinău. Aceștia încearcă propagandistic să acrediteze ideea că Moldova este atrasă de Occident în cursa înarmării și, totodată, induc sperietoarea sensibilă despre „sfârșitul păcii în Moldova” în cazul renunțării la neutralitate. Și chiar dacă despre posibila aderare a Moldovei la NATO nu s-a vorbit deloc la summitul de la Vilnius, propaganda rusească din Moldova trâmbițează de câteva zile că aderarea Moldovei la NATO „crește riscul de destabilizare a țării” – un „aliment” propagandistic pentru moldovenii care nu înțeleg garanțiile de securitate de care se bucură un stat membru NATO.

Moldova are nevoie de capacitate în ceea ce privește protejarea spațiului aerian. Acum nu are nici un scut, iar de la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, spațiul aerian al Moldovei a fost violat în repetate rânduri de rachete trimise de Rusia pentru a lovi ținte din Ucraina vecină. În acest context, la Vilnius, Chișinăul a cerut ajutorul NATO: „Avem mai multe necesități. Lucrăm împreună cu NATO la fortificarea capacităților Armatei Naționale. Este vorba inclusiv de livrări de echipamente non-letale - avem proiecte de fortificare a capacităților pentru a putea face față amenințărilor provocate de arme chimice, proiecte în domeniul securității cibernetice. Pentru Moldova este importantă dezvoltarea capacităților proprii de protecție a spațiului aerian, inclusiv împotriva dronelor care pot fi folosite pentru a destabiliza Moldova”, a spus ministrul Nicu Popescu.

România oferă un nou ajutor pentru întărirea rezilienței Moldovei

În cadrul summitului de la Vilnius, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat o nouă contribuție financiară pentru Republica Moldova, care va fi transferată în fondul voluntar NATO dedicat întăririi rezilienţei, securităţii şi a capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova.

Analiștii politici de la Chișinău avertizează că în 2024 conjunctura regională va fi diferită de ceea ce avem astăzi din cauza prăbușirii economice generate de război. De asemenea, ei susțin că Moldova trebuie să fie pregătită să facă față unor „metode mult mai sofisticate” de destabilizare din partea Rusiei, în special în contextul alegerilor locale din toamna acestui an și a alegerilor prezidențiale din 2024. În acest context, autoritățile sunt îndemnate să facă rapid curățenie în justiție și să urmărească finanțările care vin din Rusia pentru agenții săi de influență din Moldova, inclusiv banii murdari care vin pentru unele partide.