Doar 175 de eurodeputați au votat, joi, în Parlamentul European de la Strasbourg, în favoarea moțiunii de cenzură inițiate de partidele de extremă dreaptă. Demersul a fost respins de 360 de parlamentari, în vreme ce 18 s-au abținut. În total, au participat la vot 553 din cei 719 membri ai PE. 

Pentru ca moțiunea să fi trecut, ar fi fost nevoie de o majoritate de două treimi din voturile exprimate, adică cel puțin 360 de voturi ”pentru”, excluzând abținerile. Această condiție nu a fost îndeplinită.

Moțiunea a fost depusă de 77 de eurodeputați, între care 15 membri ai AfD din Germania și reprezentanți ai partidului Rassemblement National din Franța, condus de Marine Le Pen. Aceștia acuză Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, de lipsă de transparență și de management defectuos, mai ales în timpul pandemiei de COVID-19. Dacă moțiunea ar fi fost adoptată, întreaga Comisie ar fi fost obligată să demisioneze.

Ursula von der Leyen a respins acuzațiile. Într-o dezbatere desfășurată luni seară, ea și-a acuzat criticii din extrema dreaptă că ”răspândesc teorii ale conspirației și nu oferă soluții reale”. Ea a avertizat totodată că unele dintre aceste forțe extremiste sunt susținute din exterior, inclusiv din Rusia.

O moțiune cu final previzibil, dar totuși neplăcută

Pentru creștin-democrata germană Ursula von der Leyen, membră a familiei politice europene PPE, moțiunea de cenzură inițiată de extrema dreaptă nu a fost chiar un moment insignifiant. 

Șansele de succes ale tentativei erau din start reduse. Totuși, moțiunea a adus în atenție nemulțumirile stârnite de unele dintre recentele inițiative ale politicienei în vârstă de 66 de ani chiar și în rândul unor parlamentari care îi sunt în mod normal favorabili. 

Astfel se explică faptul că în dezbaterea din plen de luni seară, șefa CE s-a văzut criticată nu doar de partidele de extremă dreaptă. Cuvinte de reproș i-au fost adresate inclusiv de către social-democrați și liberali. Aceștia au reproșat PPE că, nu o dată, au acceptat susținerea partidelor de extremă dreaptă pentru a promova anumite proiecte politice.

Lidera grupului S&D, Iratxe García, a adresat următoarea întrebare grupului PPE: ”Cu cine doriți să guvernați? Cu cine vreți să distrugeți Europa sau cu cine luptăm noi în fiecare zi pentru a o construi?”

Șefa grupului liberal, Valérie Hayer (Renew), i-a pus oglinda în față preşedintei von der Leyen: ”Observați, doamnă președinte, impasul în care ați ajuns, dumneavoastră și familia dumneavoastră politică, pentru că ați permis PPE să încheie alianțe de conveniență cu extrema dreaptă”.

Ambele reacții merită consemnate, în condițiile în care PPE se află într-o coaliție informală cu social-democrații și liberalii europeni, și depinde de voturile celor două grupuri pentru a trece proiecte politice fără voturile extremei drepte.

De altfel, inițiatorul moțiunii, Gheorghe Piperea, a declarat pentru Politico că se aștepta ca moțiunea să fie respinsă, dar că acest demers este benefic pentru UE.

El a adăugat că se așteaptă ca această mișcare să "deschidă cutia Pandorei”, și să demonstreze că e posibil să o înfrunți pe președinta Comisiei.

Von der Leyen ar trebui să se pregătească pentru "mai multe” moțiuni de cenzură, a avertizat Piperea.

Concesii din partea preşedintei Ursula von der Leyen

Von der Leyen nu a fost prezentă în Parlament în timpul votului de joi, ea aflându-se la conferința pentru reconstrucția Ucrainei care a avut loc la Roma. Potrivit social-democratului german René Repasi, von der Leyen ar fi făcut însă unele concesii înainte de vot.

Ea a dat asigurări, între altele, că în următorul buget pe termen lung al UE vor fi prevăzute din nou resurse pentru așa-numitul Fond Social European (FSE). FSE este un instrument de promovare a ocupării forței de muncă și are ca obiectiv sprijinirea formării și calificării profesionale.

Alte moţiuni în istoria UE

Moțiunile de cenzură împotriva Comisiei sunt rare. În 2014, populiștii de dreapta eșuau cu o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene condusă la acea vreme de Jean-Claude Juncker. Doar 101 deputați votau în favoarea inițiativei taberei critice față de UE, în vreme ce 461 au respins-o, iar 88 s-au abținut.

Motivul moțiunii de cenzură a fost dezvăluirea unor avantaje fiscale acordate marilor concerne internaționale în Luxemburg. Juncker, fost șef al guvernului Marelui Ducat timp de aproape 19 ani, a fost acuzat de ”complicitate la evaziune fiscală”. 

Totuși, în 1999, amenințarea unei moțiuni de cenzură care părea să aibă șanse să treacă, a determinat Comisia Europeană să demisioneze. Comisia, condusă în acel moment de luxemburghezul Jacques Santer, și-a dat demisia, după ce a fost acuzară într-un raport de fraudă, management defectuos și nepotism.