Israelul și aliații săi au interceptat 99% dintre cele peste 300 de drone și rachete iraniene lansate pe parcursul nopții trecute (13 spre 14 aprilie 2024) și care i-au vizat teritoriul, potrivit purtătorului de cuvânt al armatei israeliene IDF, contraamiralul Daniel Hagari. Raidurile declanșate de regimul islamic asupra statului evreu vin - susține Teheranul - ca răspuns la atacul din 1 aprilie, când mai mulți ofițeri de rang înalt din Gărzile Republicane (trupele de elită ale securității iraniene) au fost uciși la Damasc. Israelul a țintit atunci o clădire a misiunii diplomatice a Iranului în Siria.

”Atacul a fost dejucat”

După o discuție televizată cu presa, Hagari a comunicat că Iranul a lansat 170 de drone, peste 30 de rachete de croazieră și peste 120 de rachete balistice, dar ”atacul a fost dejucat”. Interceptările, a completat reprezentantul IDF, au reprezentat ”un succes strategic semnificativ” iar Tzahalul a rămas pe deplin funcțional și analizează opțiuni de reacție.

”Am interceptat, am respins, împreună vom câștiga”, a postat premierul israelian Benjamin Netanyahu, în cursul dimineții, pe rețeaua de socializare X (fostă Twitter). Iar ministrul Apărării Yoav Gallant a atras atenția, într-o declarație video, că deși Israelul a respins primul mare val al atacului aerian iranian, confruntarea nu s-a încheiat încă.

Alerta, declanșată de oficialii militari israelieni odată cu identificarea lansării atacului cu drone și rachete, a fost ridicată în jurul orei locale 4:00 (aceeași cu ora României), când armata a comunicat populației că nu mai trebuie să stea aproape de adăposturi. Ulterior, la ora 7:30, Israelul și-a redeschis spațiul aerian, închis la jumătate de oră după miezul nopții, iar aeroportul Ben Gurion a reluat operațiunile de zbor fără să excludă pertubări ale programului obișnuit de lucru, se arată într-un comunicat al autorității aviatice. Pe parcursul zilei vor fi deschise și alte aeroporturi interne. Și Iordania și-a redeschis spațiul aerian, a anunțat duminică televiziunea locală de stat.

Susținere internațională pentru Israel

Președintele american Joe Biden, care și-a întrerupt o vizită în statul Delaware pentru a reveni la Casa Albă, a vorbit peste noapte cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Șeful administrației de la Washington a condamnat în ”cei mai puternici termeni posibili (...) atacurile fără precedent” ale Iranului.

Biden a elogiat ”capacitatea remarcabilă” a Israelului de a se apăra, dar a evocat și intervențiile avioanelor și a propriilor dispozitive de apărare antirachetă, dislocate în regiune în ultimele zile, pe fondul informațiilor tot mai concludente privind iminența unui astfel de atac. ”Grație acestor desfășurări și a abilităților extraordinare ale militarilor noștri, am ajutat Israelul să doboare aproape toate dronele și rachetele”. Anterior, Teheranul avertizase Statele Unite ”să stea deoparte” de ceea ce a apreciat că este o chestiune bilaterală iraniano-israeliană.

De altfel, regimul ayatolahilor a amenințat orice țară care va sprijini Israelul - și continuă și în această dimineață cu amenințările privind ”un atac mult mai mare” asupra teritoriului israelian, dacă Ierusalimul va riposta la operațiunea din ultima noapte. Iar șeful statului major iranian, generalul-maior Mohammad Bagheri, a promis, la televiziunea de stat, că vor fi vizate și baze americane.

Mai multe state, între care Marea Britanie și Iordania, au intervenit pentru a intercepta dronele și rachete lansate dinspre Iran. Parisul a ajutat, de asemenea, Israelul să prevină atacul iranian din ultima noapte, potrivit purtătorului de cuvânt al armatei israeliene: ”Franța are o tehnologie foarte bună, avioane, radare și a contribuit la patrularea spațiului aerian”. Ierusalimul nu are însă informații ca Franța să fi doborât vreun proiectil iranian.

În cele din urmă, mai multe rachete balistice au ajuns pe teritoriul israelian, provocând pagube minore unei baze aeriene, a precizat, la Ierusalim, Hagari.

Coordonare între națiunile industrializate din G7

Oficialul militar israelian a descris acțiunile Iranului drept ”foarte grave” și a avertizat că acestea ”împing regiunea către escaladare”. La New York, ca urmare a unui apel al reprezentantului Israelului, Malta, care deține în această perioadă Președinția Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, a convocat o sesiune de urgență a forului suprem al ONU dedicată atacul Iranului. Aceasta va avea loc la ora locală 16 (23:00, ora României).

Ambasadorul Gilad Erdan, care a numit atacul drept o ”încălcare flagrantă a suveranității Israelului”, a cerut Consiliului de Securitate să ”condamne Iranul” și să desemneze Gărzile Revoluționare ale Iranului organizație teroristă.

”Un răspuns diplomatic coordonat” este așteptat și din partea Grupului celor șapte state puternic industrializate. Președintele Biden își va convoca ”colegii lideri din G7” pe parcursul zilei de duminică, 14 aprilie.

Scholz în China: Atac ”iresponsabil și nejustificat”

Cancelarul german Olaf Scholz, ajuns azi-noapte într-o vizită în China, a anunțat și el că „va discuta despre reacții suplimentare cu partenerii și aliații noștri din G7”. Șeful guvernului german a condamnat ”în cei mai puternici termeni posibil” atacul ”iresponsabil și nejustificat” prin care Iranul ”riscă o conflagrație regională”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, după sosirea delegației germane în Chongqing, considerat cel mai mare oraș din lume. Mesajul lui Scholz este că ”Germania stă ferm alături de Israel”.

China este ”profund îngrijorată” de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și cere ”părților relevante să rămână calme și să-și exercite reținerea” iar ”țărilor influente să joace un rol constructiv în menținerea păcii și stabilității regionale”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomației de la Beijing.

Bucureștiul afirmă ”dreptul Israelului de a asigura securitatea cetăţenilor săi”

”România condamnă în cei mai fermi termeni atacul Iranului împotriva Israelului. Suntem în deplină solidaritate cu poporul israelian în aceste momente dificile. Facem apel la evitarea unei escaladări regionale ulterioare”, a scris pe platforma X președintele României, Klaus Iohannis.

Și premierul Marcel Ciolacu a folosit același canal de comunicare: ”Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în faţa atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac şi susţinem dreptul Israelului de a asigura securitatea cetăţenilor săi”. Un ”apel la evitarea escaladării situației de securitate regională deja extrem de dificilă” a venit și din partea președintelui Senatului, Nicolae Ciucă.

Strategie ciudată a Teheranului

E surprinzător că Iranul, cunoscând potențialul defensiv al Israelului și posibilele consecințe, a decis să lanseze acest atac de pe propriul teritoriu, a apreciat, pentru DW, Marina Miron, cercetător la Departamentul de Studii ale Războiului de la King's College din Londra. Pentru a maximiza daunele în Israel și a se proteja de potențiale reacții, folosirea proxy-urilor ar fi avut mai mult sens, consideră specialista în analize strategice și de apărare.

Dronele Mohajer 10 sunt ”singurele - din ceea ce știm că are Iranul în arsenalul său - care ar avea capacitatea necesară pentru a ajunge în Israel”. Acestea ”sunt drone cu rază lungă de acțiune care pot zbura până la 24 de ore”, dar nu la viteze foarte mari, ci cu maxim 200 de kilometri pe oră, a punctat Miron. Dat fiind că ”sunt destul de lente, aceste drone au putut fi observate foarte devreme”.

Întrebarea este ce altceva ar putea Iranul lansa și, în acest context, se poate naște suspiciunea că Teheranul a intenționat de fapt, prin acest raid cu drone, să diminueze capacitatea de răspuns a apărării antiaeriene a Israelului, a apreciat Miron, care a amintit de sistemul Iron Dome de interceptare a rachetelor. Niciun sistem nu poate garanta acoperirea totală și asta s-a văzut inclusiv în atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie 2023, a conchis experta în studii ale războiului.

”Israelul este obligat să riposteze pe teritoriul iranian, deoarece a fost atacat de pe teritoriul iranian”, crede și Shani Rozanes, specialistă în Orientul Mijlociu, cunoscută în calitatea sa de scenaristă și regizoare a documentarului Golda, din anul 2019. Ierusalimul, spune Rozanes pentru DW, ”va încerca să găsească un gest asemănător celui iranian, ceva simbolic. Dar îi va lua timp, nu vom vedea nimic imediat. Când accelerezi pe panta escaladării e foarte greu de anticipat încotro te va duce”, consideră experta, convinsă că misiunea Israelului este foarte dificilă: nu va putea să lupte cu Iranul fără sprijinul Vestului, dar va trebui să nici nu își dinamiteze acest sprijin - de care e evident că beneficiază acum - cu acțiuni nechibzuite în Gaza.