Ministerul moldovean al Apărării a comunicat că înrolarea moldovenilor care au și cetățenie rusă și locuiesc în Rusia este posibilă. Cei care au pașapoarte rusești, dar locuiesc în străinătate, nu pot fi supuși însă mobilizării în Rusia. Din această categorie fac parte și moldovenii cu pașapoarte rusești care locuiesc în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană.

Moldovenii din Rusia fac coadă la consulat după „pașapoarte albe”

Vineri seară, Ministerul de Externe de la Chișinău a difuzat un comunicat în care menționează că „în legătură cu creșterea considerabilă a numărului de cereri pentru perfectarea titlurilor de călătorie (așa-numitele „pașapoarte albe”) la Secția consulară a Ambasadei Republicii Moldova din Rusia, s-a dispus prelungirea programului acesteia în zilele de weekend”. Mai mult, autoritățile examinează și posibilitatea redistribuirii personalului diplomatic pentru activități consulare în cazul în care se va menține cererea pentru „pașapoarte albe” din partea cetățenilor moldoveni. Acest act poate fi folosit o singură dată pentru a reveni în Moldova în cazul pierderii sau expirării pașaportului.

Autoritățile de la Chișinău nu au formulat însă, deocamdată, nicio poziție privind disponibilitatea de a adăposti ruși care fug de mobilizarea parțială din țara lor, dar se pregătesc de un nou val de refugiați ucraineni pe timp de iarnă.

Demograful Institutului Național de Cercetări Economice din Chișinău, Olga Gagauz, ne-a comunicat că numărul moldovenilor în Rusia a scăzut esențial de la începutul invaziei în Ucraina în februarie 2022. Din cei peste 300.000 de migranți moldoveni care se aflau în Rusia, au rămas aproximativ 70.000. Și asta înainte ca Putin să anunțe mobilizarea rezerviștilor.

După începerea înrolării, moldovenii, chiar și cu „pașapoarte albe” sau fără cetățenie rusă, s-au pomenit izolați în Rusia din cauza cozilor uriașe care s-au format la ieșirea din Federație. Chișinăul a suspendat toate legăturile aeriene cu Rusia chiar din 24 februarie (prima zi a invaziei) și nu le-a mai reluat. După decretul de mobilizare emis de președintele rus, un bilet de avion Moscova-Chișinău, cu escale, ajunge și la 3000 de euro.

Moldova se pregătește pentru un nou val de refugiați ucraineni

În legătură cu evoluțiile din regiune și riscurile pentru Moldova după mobilizarea parțială anunțată de Putin, președinta Maia Sandu a convocat sâmbătă, 24 septembrie, Consiliul Suprem de Securitate. Ședința are loc la câteva zile după ce șefa statului a condamnat, de la tribuna ONU, războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina, a cerut retragerea necondiționată a armatei ruse din Moldova și a solicitat ajutor internațional pentru Moldova.

Potrivit președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, momentan un pericol iminent pentru Republica Moldova nu există, „dar dacă mobilizezi și înarmezi 300.000 de oameni pe linia de confruntare, asta poate duce la escaladare”. Chișinăul urmărește atent evoluțiile din regiunile Odesa și Nikolaev, aflate la câțiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova. „Experții militari ucraineni și occidentali ne transmit că în acest moment nu există un pericol iminent de escaladare în Odesa și Nikolaev, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne relaxăm. Primul lucru care ne-ar viza ar fi un nou val de refugiați iarna. Trebuie să fim pregătiți de orice scenariu”, a menționat Grosu.

„Numai înfrângerea militară a regimului Putin pe câmpul de luptă poate să ne ofere garanții de securitate. În rest, nu suntem protejați, chiar dacă ne declarăm neutri”, consideră deputatul PAS, Oazu Nantoi.

Un fugar căutat internațional, noul partener al Kremlinului în Moldova

Între timp, partidul fugarului moldovean Ilan Șor și-a adus oamenii în fața Președinției din Chișinău și au instalat acolo corturi unde protestează non-stop. Ei cer demisia Maiei Sandu. În vădită stare avansată de ebrietate, pretinșii protestatari apar în imagini video pe internet declarându-se „prietenii lui Putin”. Iar canalele propagandistice de la Moscova îi atribuie fugarului Șor (care se ascunde în Israel) calificativul de „partener de încredere al Moscovei”. Individul, condamnat în prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare în R. Moldova, pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari, controlează mai multe companii, aeroportul din Chișinău și un adevărat imperiu mediatic. Recent, încă două posturi TV despre care se știa că sunt finanțate din Rusia și-au schimbat directorii și se presupune că au trecut în subordinea penalului aflat în căutare internațională.