Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis un chestionar celor 4.250 de judecători prin care să se pronunțe asupra „problemelor de actualitate din sistemul judiciar“. Analiza chestionarului a fost transmisă președintelui Nicușor Dan. E îngrijorător faptul că doar 67% dintre cei care au răspuns chestionarului sunt de acord cu poziţiile publice ale CSM.

„Problemele de actualitate din sistemul judiciar“ e o formulare pe de o parte inexactă, întrucât acestea nu sunt de azi de ieri, iar pe de altă parte sugerează, subliminal, că dezvăluirile jurnaliștilor de la Recorder sunt reale.

Dosarele Revoluției și Mineriadei, cele mai lungi anchete postdecembriste

Cei mai mulţi dintre judecătorii care au răspuns chestionarului apreciază că pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale şi deciziile CCR au dus, de cele mai multe ori, la prescripţia răspunderii penale. Să le luăm pe rând.

Pasivitatea Parlamentului se traduce în proiecte de legi ținute la sertar de partide pentru a nu destabiliza sistemul clientelar format din politicienii de la vârful puterii și marii corupți care așteptau nestingheriți prescrierea infracțiunilor.

Durata urmăririi penale e prezentă în multe cazuri în care instanțele de judecată întorc rechizitoriile procurorilor cerând administrarea de noi probe. Cele mai elocvente exemple sunt dosarele Revoluției și Mineriadei, în care principalul inculpat a fost Ion Iliescu.

Cât privește hotărârile Curții Constituționale, e de notorietate decizia prin care termenul de prescripție nu mai era întrerupt pe perioada în care procurorii urmau să administreze noi probe la dosar, cerute de judecători, ajungându-se în astfel de cazuri la constatarea instanțelor de judecată că fapta nu există. Sute de infractori au scăpat de închisoare în urma unei decizii cu dedicație a CCR, care este paznicul Constituției.

Nemulțumirile din Justiție s-au acutizat, iar magistrații corecți stau pe tușă

Într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii spune că ia act de „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere“. Nu se spune cine duce această campanie și nici în ce scop. Este genul de disculpare pe care îl întâlnim și în alte comunicate ale instituțiilor publice, un șablon care nu spune nimic concret.

Documentarul „Justiție Capturată“ al ziariștilor de la Recorder prezintă mărturii ale unor magistrați din sistemul judiciar care au avut curajul să vorbească despre abuzurile unor șefi ai curților de apel, ale președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție Lia Savonea, ale judecătorilor din Consiliul Superior al Magistraturii.

În același comunicat, CSM afirmă că „independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională“.

Nu se poate vorbi de agende personale în condițiile în care din cei 6.500 de magistrați care activează în sistemul judiciar, 1.000 au semnat o scrisoare de solidarizare cu cei care au făcut mărturisiri în ancheta Recorder. E clar că nemulțumirile din Justiție s-au acumulat și acutizat în timp și că magistrații corecți stau pe tușă ani de zile până ajung să ocupe o funcție de execuție prin concurs la tribunale sau la curțile de apel.

Un studiu realizat în decembrie de Geeks for Democracy și Cult Research arată că 60% dintre români cred că Justiția e controlată politic, iar la întrebarea „Vă simțiți în siguranță dacă ați ajunge în fața justiției pentru a vi se face dreptate?“, 66% dintre respondenți au răspuns „probabil că nu“ sau „cu siguranță nu“. Cei mai mulți dintre respondenți consideră că Justiția se află sub control politic, iar o bună parte dintre ei (36%) văd o soluție în eliminarea politicienilor din procedura de numire a procurorilor șefi.

Gafa președintelui Nicușor Dan 

După publicarea documentarului Recorder, președintele Nicușor Dan s-a hazardat să anunțe că în ianuarie va iniția un referendum în rândul magistraților care să legitimeze sau, dimpotrivă, să delegitimeze funcționarea în prezent a Consiliului Superior al Magistraturii. Magistrații vor trebui să răspundă la întrebarea dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar.

„Dacă majoritatea magistraților vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență“, a declarat președintele Dan. Dacă șeful statului a făcut o asemenea gafă, întrebarea e de ce consilierul pe probleme de Justiție nu i-a șoptit că un astfel de referendum ar fi neconstituțional. Mai mult, ce înseamnă că în urma unui vot de blam CSM „va pleca de urgență“? Va fi desființat ca instituție care este garantul independenței Justiției?

Soluția depolitizării sistemului judiciar și a desființării puterii discreționare a instituțiilor din Justiție este cea agreată de premierul Ilie Bolojan, care a anunțat că a înființat un grup de lucru care să propună până la sfârșitul lui ianuarie modificarea legilor Justiției, promovate de ministrul de resort Cătălin Predoiu în 2022.