Sfârșitul anilor 90 a fost marcat de puternice mișcări de eliberare națională de sub dominația sovietică. Erau zile când oamenii din fostele republici unionale se culcau sub tancuri numai pentru a-și recăpăta libertatea și dreptul la autodeterminare. După mai multe proteste și adunări populare, pe 27 august 1991, cetățenii moldoveni își declară independența și pornesc la un nou drum. Deutsche Welle a discutat cu mai mulți experți de la Chișinău dacă Republica Moldova și-a atins năzuințele de atunci.

Stat eșuat

În 1991 Republica Moldova pornește pe un drum necunoscut și învață din mers ce înseamnă democrație și cum funcționează un stat. Există dorința de a restabili adevărul istoric de reunificare cu România. La începutul anilor 2000 revine la comunism, iar în 2009 încearcă experiența unei mici revoluții, care duce la schimbarea clasei politice, nu însă și a politicienilor. Apoi se bucură de susținerea Uniunii Europene, fiind supranumită „istoria de succes a Parteneriatului Estic”, dar în mai puțin de un an dezamăgește comunitatea europeană și ajunge „codașa Europei”.

După 26 de ani de independență, Republica Moldova este asemenea unei corăbii fără cârmă, purtată de valuri și măcinată de lupte politice interminabile, cu un nivel înalt de corupție (locul 123 din 176, potrivit Transparency International), controlată de anumite grupuri de oligarhi, ceea ce a generat sărăcie, migrație masivă a populației și lipsa unui viitor pentru generația tânără.

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, ADEPT, de la Chișinău, este de părere că situația în Republica Moldova este una proastă, iar cetățenii țării nu au un motiv pentru sărbătorirea independenței, deoarece statul ar fi eșuat.

„.Acum 10 ani a fost efectuat un sondaj de opinie, în care cetățenii au fost întrebați ce sărbători consideră ei că merită să fie marcate. Aproape 90% serbează sărbătorile creștine din calendar, sărbătorile sovietice – în proporție de 50%, iar sărbătorile naționale, cum ar fi Ziua Independenței, le sărbătoresc 25-30 la sută, iar Ziua Constituției sau a Suveranității, în general nu sunt marcate de cetățeni. Vedem că după 10 ani se discută despre statul eșuat, acaparat de un grup sau chiar de un singur politician, care este și om de afaceri și media magnat și filantrop etc. (n. a. Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova). De asemenea, toată lumea s-a convins că aceste elite de la Guvern și Președinție, de fapt acționează în mod concertat atunci când le convine și elaborează reguli de comun acord. După care se joacă de-a împărțirea rolurilor – cineva pretinde că este pro-european, iar cineva este pro-rus și caută un punct de echilibru”, a declarat analistul pentru DW.

Potrivit experților de la Chișinău, situația politică din țară s-a agravat în ultimii ani, iar ingerințele clasei politice au dus din nou la o concentrare a puterii, iar opoziția are puține șanse să schimbe această situație în viitor. Mai mult decât atât, multe acțiuni ale actualei guvernări, cum ar fi schimbarea sistemului electoral, vor înrăutăți și mai mult situația politică după alegerile parlamentare.

„Ceea ce se va întâmpla în viitor va depinde de resursele pe care le au aceste două centre, democrații și socialiștii, care comunică între ele și care formează un fel de cartel, pe care ei le vor pune în joc și vor utiliza aceste resurse în distribuirea mandatelor. Desigur contează care vor fi rezultatele alegerilor, dar eu cred că aceste două centre de putere vor găsi limbă comună și vor prezenta lucrurile astfel, încât să poată pretinde că iată au găsit un punct de echilibru, iar scopul final este ca partenerii de dezvoltare să continue să susțină pe linia de plutire această țară. Opoziția poate fi bună, minunată, excelentă, dar într-o situație în care resursele sunt în mâinile celor două centre eu sunt sceptic că va putea face ceva. Astfel, acest cartel care face acum diferite jocuri oricum va învinge, iar dacă unim rezultatele lor, oricum va fi mai mare de 50%. De aceea, acum opoziția trebuie să încerce să ajungă la alegători și să încerce să fie într-o legătură cu partenerii de dezvoltare, ca aceștia să înțeleagă foarte bine ce se întâmplă în R. Moldova, de ce se întâmplă și cât poate dura un astfel de regim. Deoarece, în principiu, un astfel de regim nu poate face integrare europeană, nu poate atrage investiții străine, doar cu șmecherii”, mai spune Igor Boțan.

Economia care produce sărăcie

Incapacitatea clasei politice moldovenești a făcut economia R. Moldova fragilă, bazată pe remitențele cetățenilor care muncesc în alte țări, dar și pe finanțarea externă. Potrivit Băncii Mondială, țara se află pe locul 125 din 175 de țări la capitolul raportării PIB pe cap de locuitor, alături de state precum Nicaragua, Kongo sau Honduras. O problemă majoră din ultimii ani, care a agravat situația, a fost dispariția din sistemul bancar a aproximativ unui miliard de dolari SUA, pe care guvernarea nu a reușit să o soluţioneze nici până astăzi.

Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru moldovean al Finanțelor, este de părere că elementele fundamentale ale unui sistem economic, care asigură competiția, eficiența, dezvoltarea, lipsesc cu desăvârșire în R. Moldova.

„Noi avem elemente pronunțate de monopolizare a activităților economice, a domeniilor, formarea prețurilor care se face altfel decât în condițiile de piață. Avem instituții, care de fapt mimează activități și prin reglementări abuzive, de fapt, pun anumite prețuri, care sunt stabilite în alte centre de luare a deciziilor. Din păcate, politicile economice și sociale nu sunt făcute în Parlament, Guvern sau instituțiile statului, ci sunt făcute în alte centre, care răspund interesului unor monopoliști, care au acaparat viața socială, politică și economică de aici.

R. Moldova, din păcate, devine o zonă de insecuritate și riscuri sporite, atât pentru regiune, cât și pentru întreaga lume, din simplu motiv că acest sistem este dirijat de interese oligarhice, care la rândul lor sunt ostaticii unor aranjamente internaționale. De asemenea, noi vedem și câteva lucruri urâte care se întâmplă, atunci când din aceleași interese de grup, R. Moldova este artificial transformată într-o zonă off-shore, unde se intenționează a fi legalizate anumite capitaluri de proveniență dubioasă, care au scopul de a intra pe piața europeană prin această portiță deschisă”, a menționat pentru DW expertul.

Guvernarea actuală de la Chișinău este de altă părere, afirmând că țara merge într-o direcție corectă. Potrivit Ministerului Economiei, încasările la bugetul de stat în primele patru luni ale anului curent au crescut cu 16% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, iar salariul mediu s-a majorat cu 12,3 la sută.

„Modelul economic pe care îl are R. Moldova este unul de consum și nu este stimulativ pentru crearea de valoare adăugată și autodezvoltare. Consumul de resurse din exterior este un fel de sistem parazitar, care nu are perspective. Este adevărat că în ultimii ani avem o deblocare parțială a finanțării externe, dar în același timp avem și ratări de atragere de noi resurse, care ar fi necesare țării. Din punctul meu de vedere acele cifre și declarații care au fost făcute de actuala guvernare nu au nici o fundamentare cifrică. Or, o creștere economică înregistrată statistic nu poate fi neapărat o creștere, ea poate fi o eroare în calcule, care se întâmplă deseori în R. Moldova. Astfel, atunci când vorbim de perspective, un astfel de model nu poate fi miza unei dezvoltări durabile pentru o perioadă mai mare de timp. Din aceste considerente trebuie schimbat însăși modelul de funcționare a R. Moldova, iar fără politici publice coerente, deschise, transparente, aceasta ar fi imposibil”, afirmă Veaceslav Negruță.

Pericole externe continue

Nici la capitolul politicii externe, R. Moldova nu a înregistrat progrese semnificative. Chișinăul nu a găsit soluții la conflictul transnistrean, iar ignoranța clasei politice și lipsa unei viziuni privind situația tensionată din regiune pun sub pericol cetățenii țării. Balansarea continuă între vectorii geopolitici dintre vest și est a dus la o polarizare a societății, iar, potrivit analiștilor, R. Moldova nu a scăpat nici actualmente de influența Moscovei, care pune mereu presiuni.

Igor Volnițchi, analist politic de la Chișinău, crede că în 26 de ani de independență, R. Moldova nu a stat niciodată atât de prost la capitolul politică externă cum este în prezent, iar la moment, țara nu se află în relații bune nici cu estul și nici cu vestul.

„După promovarea sistemului electoral mixt, relațiile cu UE s-au deteriorat simțitor, se vorbește chiar despre sistarea finanțării sau despre o revizuire a Acordului cu UE. Deci, țara noastră, din păcate, nu a știut să implementeze renumitul postulat, care spune: „Țările mari fac politică mare, iar țările mici sunt condamnate să facă politică deșteaptă”. R. Moldova nu a putut să scoată maximum de avantaje din poziționarea sa geografică reușită, să analizeze și să implementeze acele concluzii, care se impun ca urmare a situației regionale și geopolitice din ultima perioadă. Nu știu dacă putem vorbi la moment cel puțin despre perspective bune din acest punct de vedere, deoarece vedem că Rusia își concentrează tot mai mult atenția pe zona din care face parte și țara noastră. Pe de altă parte, observăm și un interes al SUA pentru a intensifica relația Ucraina-NATO, iar Kievul și-a propus să adere până în 2020 la Alianță. Prin urmare, în regiune se întâmplă lucruri foarte importante geopolitice și R. Moldova nu dă impresia că înțelege importanța acestor modificări, iar aceasta ne face să concluzionăm că și acele oportunități care vor apărea în perioada următoare vor fi ratate”, consideră analistul.

Un subiect, care a revenit în ultimii ani în discuție, este unirea cu România, mai ales după ce mulți cetățeni au văzut cum funcționează DNA-ul la București. Aceste discuții sunt tot mai des auzite la Chișinău și odată cu apropierea celebrării a 100 de ani de la Marea Unire, care va fi marcată în 2018. Mai mulți experți consideră că aceasta ar putea fi o soluționare a problemelor din țară, dar care nu este dorită de clasa politică internă.

„Nu este un secret și, potrivit sondajelor de opinie, curentul unionist este în creștere, iar în mare parte aceasta se explică prin eșecul suferit de partidele declarate pro-europene. Pentru că dacă la un moment dat exista șansa ca R. Moldova să se integreze în UE și pe această cale să se reunească cu România, iată că acum această opțiune nu mai există. În aceste condiții, toți cei care își doresc să trăiască într-un stat european modern, civilizat, prosper etc., toți cei care până astăzi erau electorat pro-european, dar puțin mai sceptici față de unire, iată că acești oameni devin unioniști convinși. Nu este exclus ca acest curent unionist să ia amploare și să aibă loc unele mișcări în vederea unirii Basarabiei cu România. Nu sunt sigur dacă, acum sau peste un an, forțele unioniste vor avea puteri suficiente pentru a organiza un referendum și a mobiliza jumătate din populația țării să spună „Da” acestei idei, dar în perspectivă, pe termen mediu, acest scenariu nu poate fi exclus”, a conchis Igor Volnițchi.

Simion Ciochină