A fost ”un dezastru pentru Moldova”, titrează Kölner Rundschau, și apreciază, într-un comentariu, că scorul strâns de la referendumul pentru introducerea obiectivului integrării europene în legea fundamentală, desfășurat duminică, face într-un fel jocurile Moscovei, deși intențiile președintei Maia Sandu erau de a sufla vânt în pânzele apropierii de Europa și de a-și atrage electoratul. ”Manipulările rusești din ultimele zile nu pot fi singura explicație. Țara este de ani de zile ruptă în două, deoarece gigantica mașinărie de propagandă a Moscovei este turată la maxim. Neîncrederea, minciunile și știrile false au făcut ca o mare parte a populației rurale să voteze împotrivă la referendumul UE”.

Ziarul publicat la Köln scrie și despre ”100.000 de cazuri” de ”mită din Rusia” care i-ar fi convins pe cei indeciși să voteze împotriva aderării la UE în schimbul a 50 de euro, ”o sumă mare pentru mulți moldoveni”. În cele din urmă, rezultatul ar putea fi util și celor care nu doresc, în Uniunea Europeană, sprijinirea integrării Moldovei. Dacă lucrurile vor evolua astfel, Moscova va putea privi fericită la succesul manipulărilor sale din Moldova: ”Ceea ce a reușit în mica Republică va putea fi testat în alte părți, la alte dimensiuni”.

Rezultatul referendumului: vin altele două

Și Frankfurter Allgemeine Zeitung aruncă o privire asupra intervenției rusești dar consideră că ”ar fi prea simplu ca rezultatul slab să fie atribuit exclusiv intervențiilor Moscovei”. Cotidianul conservator punctează: ”Combaterea corupției și promisiunea fundamentală a Maiei Sandu de a reforma justiția au avut doar succese limitate”. În plus, ”multor moldoveni le merge, economic, mai rău decât cu niște ani în urmă”.

Astfel se explică de ce în locul unui succes electoral tranșant, consolidat de un rezultat la fel de clar la referendum, Maia Sandu s-a ales cu două alte referendumuri: primul, peste două săptămâni, în turul de balotaj, va decide cu privire la viitorul ei politic, urmat, anul viitor, de alegerile parlamentare. ”Ambele ar putea pune capăt viitorului european al Republicii Moldova”, conchide comentariul FAZ, ziar care mai publică un articol în care subliniază că Maia Sandu va trebui să-și mobilizeze susținătorii la maxim în următoarele două săptămâni pentru a obține majoritatea împotriva unui adversar care va atrage și voturile celorlalți contracandidați proruși din primul tur.

”UE nu îi poate trăda pe tinerii moldoveni”

Nici Rusia nu poate fi mulțumită de rezultat, având în vedere efortul depus, punctează Die Tageszeitung, ziar apropiat mișcării politice ecologiste din Germania, și enumeră mijloacele ”murdare”, care, până la urmă, nu au funcționat chiar cum Moscova a sperat: ”încercările de mită, cheltuielile îngrozitoare pentru cumpărarea de voturi, înființarea de rețele criminale și lansarea de informații false absurde pentru a răspândi isteria”. Așa că e de așteptat o intensificare a războiului hibrid, în următoarele două săptămâni și mai apoi, până la alegerile parlamentare de anul viitor.

Într-o asemenea situație volatilă, UE ar trăda tânăra generație a Moldovei dacă ar lăsa-o acum singură. ”Europa trebuie să rămână alături” de Moldova, scrie, de altfel, taz direct în titlu. ”Votul de duminică a dat o lovitură grea tuturor celor care credeau că țara este deja pe un drum sigur către UE”. Iar pentru turul 2 ”nu este sigur că o fuziune a măcar unora dintre concurenții ei nu ar putea costa-o pe Sandu funcția”, observă publicația citată. Chiar dacă Maia Sandu va câștiga, rezultatul referendumului arată cât de greu îi va fi să își pună în practică obiectivele.

Moldova, victima propriilor slăbiciuni structurale

Moldova a fost ”o victimă ușoară”. Süddeutsche Zeitung explică asta prin faptul că, pe de o parte, ”campania Moscovei a dat roade”, dar și pentru că ”președinta Sandu a ratat câte ceva”.

Au fost destule avertismente cu privire la riscul ancorării referendumului de alegerile prezidențiale, în condițiile în care popularitatea Maiei Sandu este umbrită de simpatiile față de Moscova a unei bune părți a populației. Un semnal de alarmă a venit la alegerile regionale, când partidele ghidate și finanțate de la Moscova au realizat scoruri bune. Unii au anticipat că va veni o revărsare de dezinformări care vor polariza, în loc să atragă simpatii europene. A venit, a fost lipsită de scrupule și deosebit de agresivă.

Scepticii ”au avut dreptate (...) A fost un eșec anticipat (...) iar Moldova a fost o țintă ușoară, deoarece statul însuși este atât de slab și justiția este coruptă”, comentează cotidianul bavarez. Salvatorii referendumului au fost moldovenii care trăiesc în vest cu pașaport românesc și tinerii, mai scrie ziarul care apare la München.

Dor de statul care lua decizii pentru oameni

Pe de altă parte, SZ consideră că denumirea de ”hibrid” dată războiului ”pe care Moscova îl poartă împotriva Occidentului” este ”ușor banalizantă” și ”poartă întotdeauna un indiciu de ambiguitate, de parcă incendierile, sabotajul, frauda electorală, cumpărarea de politicieni și mass-media, incursiunile avioanelor de luptă în spațiul aerian european, contrabanda cu petrol și chiar crima nu ar fi atacuri clare la adresa constituției democrațiilor occidentale și a regulilor internaționale”.

Neue Zürcher Zeitung își începe analiza cu fraza ”Dacă ar fi votat exclusiv moldovenii care trăiesc efectiv în interiorul micii republici…” - care spune singură cât celelalte paragrafe pline de cifre. După ce descrie tabloul general, cotidianul elvețian constată că influența manipulatorie a Moscovei a găsit teren fertil în Moldova regionalizată în centre mai mici de putere în care este semnificativ mai ușor să plasezi și multiplici mesajele dorite de Rusia. ”În același timp, guvernul nu a reușit să creeze o identitate națională globală. În multe locuri există nostalgie sovietică: dor de o perioadă în care lumea părea mai puțin complexă și statul lua decizii pentru oameni”. Și asta nu doar în cele două regiuni preponderent rusofile: în nordul republicii, scorul celor care au spus nu la referendum a fost chiar mai mare decât în Transnistria, remarcă NZZ.

Experți în dezinformare, în drum spre Moldova

Guvernul federal de la Berlin acuză încercările Rusiei și a actorilor pro-ruși de a destabiliza Moldova, condamnă manipulările continue și încercările de a influența deciziile conștiente ale alegătorilor și cere anchetarea acestora, comunică Weser Zeitung, care amintește că și Rusia i-a cerut, de altfel, Maiei Sandu să aducă dovezi referitoare la acuzațiile de manipulări externe pe care le-a adus.

În opinia oficialilor germani, citați de ziarul care apare la Bremen, apropierea și perspectiva aderării Moldovei la UE este în interesul ambelor părți, motiv pentru care Berlinul va sprijini pe mai departe drumul european al Republicii Moldova, inclusiv cu personal specializat în combaterea dezinformărilor.

Lacrimile Moscovei pentru o opoziție oprimată

Și Die Welt scoate în evidență îndoielile Moscovei cu privire la rezultatele alegerilor și ale referendumului din Moldova dar, în egală măsură, amintește că organizații internaționale acuză tocmai Rusia de interferență în procesul electoral.

Este citat purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, care a deplâns ceea ce a numit o restrângere a dreptului opoziției la campanie electorală. Mai mult, notează ziarul conservator, oficialul de la Moscova susține că adversarii puterii de la Chișinău ar fi fost suprimați de autorități: ”Au fost persecutați, băgați în închisori, interogați, nu au fost lăsați să intre în țară. Media a fost închisă, internetul a fost blocat și așa mai departe”, a spus Peskov. ”Atât UE cât și Rusia luptă pentru influență în fosta republică sovietică”, încheie publicația care apare la Berlin.

Duc toate drumurile în UE?

Despre ”șoc” scriu Rheinische Post, la Düsseldorf, și Berliner Zeitung. Despre așteptări, dezamăgiri și prăbușiri. ”Berlinul, Bruxellesul, Bucureștiul și celelalte capitale europene nu au reușit să pătrundă adânc în conștiința moldovenilor, după ani de apropiere. Occidentul susține acum că Kremlinul a cumpărat voturi anti-europene într-un act de influență fără precedent. Poate chiar e adevărat. Dar ce spune despre UE faptul că o moldoveancă preferă să încaseze 50 de euro pentru ea însăși decât să-și folosească votul pentru a-i asigura un viitor european nepoatei sale?”, se întreabă Berliner Zeitung.

Moldova nu înseamnă doar capitala republicii post-sovietice, până la urmă. Nu toți post-sovieticii și post-iugoslavii vor în UE, în ciuda tuturor libertăților. În sărăcăcioasa Găgăuzie și în munții Georgiei se dorește păstrarea legăturilor cu Rusia. Belarus și Serbia nu mai cred în perspective europene. Multe dintre națiuni se văd mai degrabă punți între lumi. Dar, se întreabă ziarul de la Berlin, ”are UE nevoie de astfel de punți în vecinătatea sa imediată?”. Cum săptămâna asta avem și alegeri în Georgia, conchide BZ, procesul de extindere a UE, început ”cu elan, după agresiunea rusă de la începutul lui 2022, poate sfârși zgomotos în toamna lui 2024”.