Privirea ei obosită se oprește, uneori, pe obiecte nedefinite ce se pierd în orizont, căutând, în zadar, un sprijin solid pentru salvarea lumii fragile care gravitează în jurul ei.

Dincolo de imaginile editate pentru publicarea pe rețelele sociale, cearcăne de nesomn și riduri s-au adunat sub ochii ei.

Maia Sandu n-a trecut fără urme de răni prin războiul din umbră care amenință încă dispariția micului stat vizat de mașinațiunile și amenințările Kremlinului.

Summit-ul Comunității Politice Europene reunește în Republica Moldova șefii de stat și de guverne ale celor 27 de membre a Uniunii, dar și liderii altor 20 de țări de pe bătrânul continent, printre care Rishi Sunak, prim-ministrul Marii Britanii, dar și pe Osmani Sadriu Vjosa, președinta Kosovo, și Alexander Vucic, președintele Serbiei, între cele două țări înregistrându-se tensiuni și confruntări violente în ultimele zile.

Alerta dată de președintele Ucrainei

La începutul lunii februarie din acest an, Volodimir Zelenski a făcut o declarație, percepută ca un duș rece, atât la Chișinău sau Washington, cât și în mai multe capitale europene.

„Am informat-o pe Maia Sandu că există un plan rusesc, detaliat, privind destabilizarea situației politice din Republica Moldova”, a declarat președintele Ucrainei, la acea vreme.

„Documentul arată cine, când și prin ce metode vrea să distrugă Moldova, cine vrea să schimbe ordinea democratică din această țară și să instituie un control asupra ei”, a mai adăugat Zelenski.

Informația a fost rapid confirmată atât de Casa Albă, cât și de reprezentanți ai agențiilor de securitate din SUA și Marea Britanie.

„În ultimele zile, au apărut în spațiul public discuții cu privire la securitatea țării noastre. Declarațiile președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizare a Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre”, a anunțat Maia Sandu.  

„Planul Rusiei de a întreprinde acțiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situației și de subminare a statului au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivul datorită intervențiilor prompte ale instituțiilor noastre de securitate și de asigurare a ordinii publice”, a mai adăugat președinta Republicii Moldova.

Acela a fost momentul hotărâtor pentru coaliția statelor democratice în ce privește situația Chișinăului.

Cu o populație sub 4 milioane de locuitori, Moldova, aflată în vecinătatea Ucrainei, trebuia scoasă rapid de sub influența Rusiei pentru a nu complica și mai mult acțiunile Kievului, care se confrunta cu invazia declanșată de Vladimir Putin.

În 21 februarie, în timpul vizitei făcute de Joe Biden la Varșovia, acesta se întâlnește cu Maia Sandu, iar la mitingul de susținere pentru Ucraina îi adresează o încurajare emoționantă.

A fost punctul de cotitură în care Chișinăul a început să rupă rapid toate legăturile noduroase și complicate cu Moscova.

Mai mulți agenți ai Kremlinului au fost arestați pe parcursul lunii martie. 

Partidul ȘOR, pro-rus, a fost izolat și i s-au tăiat liniile de finanțare din Rusia, iar statele europene, inclusiv România, au oferit ajutoare financiare pentru ca Moldova să supraviețuiască economic, fiind grav afectată de războiul din Ucraina.

Dar nimic din toate aceste nu s-ar fi întâmplat fără hotărârea Maiei Sandu de a construi un drum european Republicii Moldova. Iar într-un astfel de context, proiectul ei a fost și este destul de dificil.

„Poziția Chișinăului față de Transnistria a devenit, de asemenea, mai dură. În februarie, parlamentul moldovean a modificat legea pentru a face din separatism o infracțiune care se pedepsește cu închisoarea, ceea ce a provocat indignare la Tiraspol”, a remarcat Galia Ibraghimova, jurnalista care a scris o analiză despre modul în care Moldova încearcă desprinderea de Rusia, în mandatul Maiei Sandu, publicată de „Moscow Times”.

„Chișinăul insistă că amendamentele nu vor fi aplicate retroactiv: doar la viitoarele manifestări de separatism. Totuși, nu este încă clar cum va funcționa, în practică, noua lege, așa că, deocamdată, oficialii transnistreni preferă să nu fie văzuți pe la Chișinău”, a mai adăugat autoarea.

Problema Transnistriei a rămas o mare vulnerabilitate pentru Moldova. Pe teritoriul regiunii separatiste se mai află încă în jur de 1.500 de militari ruși, resturi a celei de a 14-a Armate. De asemenea, mai sunt depozite de muniție, tehnică de luptă, pe care Vladimir Putin a sperat să le folosească împotriva ucrainenilor, acesta fiind raționamentul din spatele planului Kremlinului de a schimba regimul politic de la Chișinău.

S-a rupt pârghia lui Putin cu care controla Moldova? 

Prea puțini se așteptau ca mitingul pro-european organizat de Maia Sandu, din data de 21 mai, să fie mai mult de un eveniment prin care liderii politici de la Chișinău să-și exprime atașamentul față de Europa și valorile ei fundamentale.

Dar a fost. Au participat peste 100.000 de oameni, manifestația transformându-se dintr-una politică într-una socială, în care oamenii și-au exprimat clar dorința ca mica țară să se îndrepte cu toată viteza spre Uniunea Europeană.

Mitingul a marcat ruptura societății moldovene de tot ce a reprezentat Rusia și influența ei nefastă de pe parcursul ultimelor trei decenii.

„Timp de 34 de ani au încercat să ne blocheze viitorul, să ne dezbine, să ne țină în sărăcie, să ne șantajeze, au vrut să fim dependenți, au vrut să înghețăm, să cădem. Dar noi am rezistat! Suntem rezistenți! În 34 de ani am rezistat în pofida tuturor piedicilor. Am rămas o țară cu oameni liberi, o țară democratică, o țară care-și merită locul în Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu, în discursul ei în fața mulțimii care flutura steagurile republicii și pe cele ale Europei, referindu-se direct la presiunea pusă de Kremlin asupra Moldovei.

Citiți articolul integral AICI.