Atunci se va decide dacă cele două state candidate pentru aderare pot începe negocierile de aderare la blocul comunitar. Mai întâi, președinta Maia Sandu a mers la Kiev pe 21 noiembrie și a discutat cu Volodimir Zelenski și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, despre integrarea europeană a celor două state. Iar joi, 30 noiembrie, în Parlamentul de la Chișinău a ținut un discurs președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk.

Stefanchuk la Chișinău: „Victoria noastră va fi și victoria voastră”

Oficialul ucrainean și-a exprimat recunoștința pentru susținerea acordată de Republica Moldova poporului ucrainean pe timp de război. „Am simțit sprijinul Republicii Moldova - o țară mică, cu inimă mare. Cetățenii Republicii Moldova au arătat iubire față de aproapele lor. Mă închin și mulțumesc sincer moldovenilor pentru că, din prima zi de război, și-au deschis granița și casele pentru copiii și femeile ucrainene care fugeau de teroarea rusă. (…) Sper că instituțiile europene înțeleg că, fără țările noastre, Europa nu este completă. Ucraina și Moldova trebuie să fie în UE. Victoria noastră asupra agresorului va fi și victoria voastră”, a spus Ruslan Stefanciuk.

Prin gestul lor, oficialii din cele două țări amenințate, șantajate și atacate de Rusia vor să convingă liderii europeni încă reticenți de necesitatea deschiderii negocierilor de aderare pentru ambele state la reuniunea de la mijlocul lunii decembrie de la Bruxelles. Ungaria are obiecții față de Ucraina și nu-și ascunde intenția de a recurge la dreptul de veto la reuniunea Consiliului European, dar nu are nicio problemă în raport cu Republica Moldova. Ungaria vrea ca Moldova și Ucraina să nu fie abordate „la pachet”.

Moldova și Ucraina – „la pachet” sau separat?

„De fiecare dată când au spus că ar putea face uz de dreptul de veto în raport cu Ucraina, oficialii ungari au dorit să negocieze ca să primească ceva în plus de la UE. De data aceasta acel ceva înseamnă bani. Există deja declarații ale unor oficiali ungari în acest sens. Ei vor ca UE să aibă o abordare separată pentru Ucraina – una distinctă de cea vizând Moldova. Altfel spus, vor ca Moldova și Ucraina să nu fie abordate la pachet. Ungaria pune presiune pe oficialii UE ca să obțină ceva. Economia ungară este în declin și asta se vede clar dacă analizăm indicatorii macroeconomici. În al doilea rând, ei simt presiune din partea statelor partenere pe chestiuni interne legate de regres în domeniul bunei guvernări, a democrației, statului de drept, etc. Regimul autoritar din Ungaria folosește această conjunctură pentru a scăpa de anumite probleme”, consideră președinta asociației „Experts for Security and Global Affairs”, Angela Gramada.

Exponenții guvernării pro-europene de la Chișinău recunosc că riscul blocării Ucrainei de către Ungaria la reuniunea Consiliului European din decembrie există și spun că aceasta ar genera foarte multă frustrare din partea Ucrainei în raport cu Republica Moldova. „Ar fi foarte dureros pentru Ucraina. Personal m-aș simți extrem de incomod și trist dacă Ucraina ar fi lăsată după ușă la reuniunea Consiliului European de la mijlocul acestei luni, pentru că Ucraina luptă nu doar pentru independența sa, dar și pentru ca noi aici, în Moldova, să putem polemiza, să avem democrație, presă liberă... Trebuie să înțelegem toți, inclusiv pro-rușii din Moldova, că ne bucurăm astăzi de libertate în țara noastră datorită ucrainenilor care mor pe câmpul de luptă”, susține deputatul PAS din Parlamentul de la Chișinău, Radu Marian.

Răspunsul Consiliului UE poate fi mai nuanțat decât „da” sau „nu”

Scenariul ca doar Moldova să primească undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE la apropiata reuniune a Consiliului European este posibil, dar nu este scenariul de bază despre care se discută la Chișinău. Argumentul celor care cred că Moldova ar putea primi undă verde din partea UE fără Ucraina este decizia din iunie 2022, când Consiliul European a oferit Moldovei și Ucrainei statut de candidate la aderare, lăsând Georgia în urmă doar cu oferirea unei perspective europene. Altfel spus, UE s-a asigurat că Georgia nu rămâne în afara procesului integraționist, doar că trebuie să îndeplinească mai multe recomandări, deoarece existau mai multe derapaje.

Valid este și scenariul numărul trei, care se referă la amânarea unei decizii a Consiliului European, pentru începerea negocierilor de aderare atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova, ceea ce ar însemna că Moldova va fi ținută după ușă până în luna martie 2024 doar pentru a nu descuraja Kievul. „Răspunsul pe care îl poate da Consiliul European poate fi nu neapărat „da” sau „nu”. S-ar putea să nu fie luată nicio decizie iar momentul mult așteptat să fie amânat până după alegerile din Parlamentul European. În orice caz, începerea sau neînceperea negocierilor de aderare cu Ucraina va fi cea mai dificilă decizie pentru Consiliul UE. Dacă se va decide amânarea procesului, Chișinăul va trebui să se gândească cum folosește acest răgaz în favoarea sa”, susține ex-vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Alexandru Flenchea.

Pe de altă parte, Angela Gramada crede că „UE are nevoie acum de o poveste de succes”... „Și, dacă ne uităm la cele trei state (Moldova, Ucraina și Georgia) care își doresc să adere la UE, o să vedem că Moldova este candidatul perfect”, spune Gramada.