Așa arată un draft al raportului Comisiei Europene care evaluează gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar de către cele trei țări. MAE de la Chișinău a anunțat că pregătește o „informație desfășurată” la acest subiect. Detalii din rapoarte au fost publicate de „Europa Liberă”. Acestea ar urma să fie publicate în următoarele săptămâni și se referă la măsura în care Moldova, Ucraina și Georgia își aliniază legislația – de la știință și cercetare până la politica externă și de securitate (în total 32 de domenii analizate) – la standardele europene.

Cele mai mari restanțe: combaterea corupției, achizițiile publice, birocrația

Autorii raportului menționează că majoritatea reformelor în Moldova sunt în „fază incipientă” sau „la un anumit nivel de pregătire”, adică sub „nivelul moderat”, „nivel bun de pregătire” și sub „nivelul avansat”. Altfel spus, Moldova stagnează la aproape toate capitolele de cooperare cu UE.

Cele mai mari restanțe sunt la capitolul alinierea politicii în domeniul concurenței, achizițiile publice, controlul financiar, serviciile financiare, politicile regionale și de mediu și schimbările climatice. Birocrația, concurența neloială și corupția reprezintă în continuare factorii ce descurajează cel mai mult antreprenorii să participe la proceduri de achiziții publice.

Carul s-a urnit un pic din loc în domenii precum: justiție, libertate și securitate și politici economice și monetare, dar autorii raportului atenționează că independența Băncii Naționale trebuie consolidată, iar supravegherea sectorului financiar - îmbunătățită. De asemenea, au fost întreprinse anumite măsuri în domeniul energetic, dar raportorii atenționează asupra neimplementării celui de-al treilea pachet energetic (separarea activităţilor din sectorul de distribuţie şi transport de cele de furnizare şi producere a energiei) și remarcă faptul că la Chișinău se întârzie licitațiile pentru sursele regenerabile de energie.

Calificativul „nivel bun de pregătire” în domeniul afacerilor externe

În domeniul afacerilor externe, autoritățile de la Chișinău au primit calificativul „nivel bun de pregătire”, Moldova fiind moderat de bine pregătită la capitolul „securitate și politici de apărare”. Potrivit raportului, sistemul de învățământ din Moldova este, în linii mari, aliniat la legislația UE, dar accesul la educație rămâne o problemă, la fel ca și calitatea acesteia.

Raportorii europeni scriu că Republica Moldova nu are capacitate administrativă sau „mai simplu spus, nu are suficienți oameni care să pună în practică reformele”. Și se face comparație cu Ucraina care, desi se află în plin război, are o capacitate administrativă mare și o voință politică puternică de a se alătura Uniunii Europene.

Aceasta este a doua parte a evaluării pe care o face Comisia Europeană, prima fiind prezentată în iunie 2022, atunci când Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE , iar Georgia urma să îndeplinească și alte reforme pentru a i se oferi acest statut.

Maia Sandu le-a dat termen până la sfârșitul lunii martie

În iulie 2022, Maia Sandu atenționa factorii de decizie de la Chișinău că „integrarea europeană este programul nostru de țară și că nu avem dreptul la eșec”. În ajunul apariției în spațiul public a informațiilor despre draftul raportului Comisiei Europene, Maia Sandu a convocat Comisia Națională pentru Integrare Europeană. Ea a reiterat că „integrarea europeană este un proiect la care trebuie să contribuie toți”. „Am solicitat șefilor de instituții responsabile să intensifice eforturile și să urgenteze implementarea angajamentelor. Am stabilit că trebuie să facem eforturi suplimentare pentru a compensa lipsa unor progrese suficiente în ultimii șase-șapte ani pe domeniul armonizării legislației. Asta înseamnă un efort mai mare din partea tuturor instituțiilor în următoarele patru-cinci luni – un efort foarte-foarte important”, a insistat șefa statului după ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană.

Ea a precizat că din cele 35 de acțiuni care urmau să fie implementate până la sfârșitul anulu 2022, 16 au fost realizate, iar nouă se află la etapa finală. A fost adoptat noul Cod electoral (intrat în vigoare pe 1 ianuarie curent); Guvernul a adoptat Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică; în ultima fază a ajuns evaluarea extraordinară a candidaților pentru Consiliul Superior al Magistraturii; urmează promovarea unui pachet de acte normative prin care se dorește eliminarea influenței oligarhilor asupra politicii, economiei și mass-media. Aceste recomandări ale Comisiei Europene urmau a fi implementate până la sfârșitul anului 2022.

Maia Sandu a dispus ca toate restanțele să fie înlăturate până la sfârșitul lunii martie. Anterior, atât ea, cât și ministrul de Externe, Nicu Popescu, au declarat că Republica Moldova trebuie să devină membru al UE până la sfârșitul acestui deceniu. La începutul lunii august 2022, autoritățile de la Chișinău se angajau să îndeplinească timp de un an toate condițiile pentru a putea începe negocierile de aderare la UE. Ultimele angajamente planificate asumate atunci vizau luna iunie 2023 și se refereau la deoligarhizare, combaterea criminalității organizate și spălării banilor, precum și de implicarea societății civile în procesele decizionale.

FMI anticipează provocări noi pentru Moldova în 2023

Deși acum din Moldova nu mai dispar miliarde de dolari ca în perioada guvernărilor oligarhice, lucrurile bune se întâmplă mai lent decât așteaptă cetățenii, iar acum autoritățile dau vina pe războiul din Ucraina și pe criza energetică generată de Rusia, dar și pe rezistența sistemului lăsat moștenire de oligarhii fugari.

Iar Fondul Monetar Internațional anticipează în continuare noi provocări pentru Moldova. Consiliul de directori executivi al FMI, care a finalizat a doua evaluare a programului cu Republica Moldova (susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă) menționează că războiul din Ucraina afectează în continuare perspectivele economice ale Republicii Moldova. „Perturbările în aprovizionarea cu resurse energetice exercită presiuni suplimentare asupra economiei, în timp ce dificultățile cauzate de prețurile înalte la resursele energetice și produsele alimentare duc la înrăutățirea nivelului de trai al persoanelor cu venituri mici. În consecință, perspectivele economice ale Republicii Moldova sunt mai negative decât s-a prognozat la prima evaluare a programului”, susține directorul adjunct al FMI, Kenji Okamura.

Și Banca Mondială a înrăutățit prognoza de creștere economică pentru Moldova în 2023. Conform estimărilor BM, în baza rezultatelor de la sfârșitul anului 2022, economia Moldovei ar urma să scadă cu 1,5%, iar în 2023 se așteaptă o creștere de numai 1,6%.