Ambasada rusă a creat în acest sens o adresă electronică ce începe cu „sos.moldova”. În contextul narativelor utilizate de Rusia pentru a-și explica invazia în Ucrainei, mesajul este perceput la Chișinău ca o amenințare ce sugerează că Rusia și-ar pregăti terenul pentru extinderea a ceea ce ea numește „operațiune de denazificare”.

În legătură cu acest demers public al misiunii diplomatice ruse, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chișinău, Daniel Vodă, a menționat: „Acest mesaj nu contribuie la atmosfera de calm din societate și rugăm partenerii să se abțină de la astfel de gesturi și să dea dovadă de o mai bună evaluare a situației din țara noastră”. El a precizat că, în Moldova, „sunt garantate drepturile tuturor locuitorilor, fiind o țară-model în regiune pentru conviețuirea în pace și siguranță între toți locuitorii ei, indiferent de proveniența etnică asumată”. Daniel Vodă mai precizează că „nu au fost sub nici o formă înregistrate cazuri de discriminare, mai ales pe criterii de apartenența etnică, Republica Moldova ghidându-se după mecanisme solide, europene de prevenire a discriminării”. Totuși, susține responsabilul de la Ministerul de Externe de la Chișinău, în cazul în care cineva se simte discriminat, acesta se poate adresa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și egalității de șanse, inclusiv la „linia fierbinte” 0-8003-3388.

Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Moldova, Iulian Groza, a menționat pentru DW că „insinuările invocate în mesajul distribuit pe rețelele de socializare de către Ambasada Rusiei prezintă semne speculative și neprietenoase”: „Din câte se poate observa, pare a fi mai degrabă o provocare menită să alimenteze dezinformări, tensiuni și divizare în Moldova. Orice îngrijorări sau eventuale motive care au determinat ambasada să vină cu un astfel de mesaj trebuie comunicate în mod oficial, pentru a fi examinate de autoritățile competente ale Republicii Moldova. În lipsa unor evidențe concrete și practici presupuse sistemice, acest act al ambasadei poate fi interpretat de către autoritățile naționale ca acțiune neprietenoasă de provocare”.

"Cetățeni ruși omorâți de ruși înarmați în Ucraina"

Fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova, Anatol Șalaru, de asemenea consideră că gestul Ambasadei Rusiei este unul provocator: „E clar că Ambasada rusă face ce știe ea mai bine: listele cu dușmani, încercând și pe această cale să destabilizeze situația”. El a încurajat cetățenii să trimită e-mail-uri pe adresa indicată de misiunea diplomatică a Rusiei în care să spună tot ce cred despre această acțiune.

„Eu cunosc cazuri cu moldoveni discriminați în Rusia - unii au fost deportați în Siberia, au murit acolo de foame, de exploatare, în chinuri grele, inclusiv mulți copii. Unde se poate adresa cineva cu așa probleme? De asemenea cunosc cetățeni ruși discriminați în Rusia, care sunt arestați pentru că spun „Nu războiului!”. Unde se poate adresa? Mai știu cetățeni ruși omorâți de ruși înarmați în Ucraina. Unde se pot adresa cu aceste cazuri?”, se întreabă retoric directoarea „Ziarului de Gardă” din Moldova, Alina Radu.

Rusia a răspândit un mesaj similar și în România

Pe 11 martie 2022, un mesaj identic celui emis miercuri seară de Ambasada Rusiei din Chișinău a fost diseminat în spațiul public și de misiunea diplomatică a Rusiei din România. Miercuri acest mesaj a fost postat din nou, în limba rusă, pe pagina de Facebook a ambasadei. Pentru plângerile rușilor din România, a fost creată o adresă de e-mail care începe cu „sos-ambrus”. Anterior, ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, a anunțat că a trimis chiar o notă la MAE român în legătură cu pretinse încălcări ale drepturilor cetăţenilor ruşi. „Ni s-a cerut să le oferim cazuri concrete de încălcare a drepturilor cetăţenilor ruşi şi au promis că vor lua măsuri dacă este posibil. Vom lucra în această direcţie”, menționa Kuzmin.

Moldova, solidară cu Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a mai difuzat joi un comunicat cu ocazia împlinirii a 8 ani de la „referendumul” ilegal organizat de Rusia în Crimeea. Diplomația de la Chișinău „nu recunoaște și consideră decizia Federației Ruse de încorporare a unei părți a teritoriului suveran al Ucrainei ca fiind o violare flagrantă a principiilor Cartei ONU și Actului Final de la Helsinki”. „Așa-zisul referendum și anexarea Crimeii reprezintă o gravă violare a suveranității, integrității teritoriale și frontierelor recunoscute în plan internațional. Moldova condamnă aceste fapte și consideră Crimeea parte inalienabilă a Ucrainei. În această perioadă de grea cumpănă Republica Moldova își exprimă solidaritatea cu Ucraina”, se arată în comunicatul MAEIE.

Rezoluția APCE vizând Transnistria a deranjat Rusia

Rusia și politicienii pro-ruși din Republica Moldova au reacționat și la rezoluția APCE prin care regiunea transnistreană a Republicii Moldova este recunoscută drept „zonă de ocupație rusă”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia consideră „inacceptabilă formularea din Rezoluția APCE privind Transnistria” și spune că aceasta „nu corespunde stării reale a lucrurilor”.

Pe de altă parte, fostul ambasador al Moldovei la București, Mihai Gribincea, susține că după adoptarea Rezoluției APCE prin care Transnistria este declarată regiune ocupată de Rusia, și Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să declare Transnistria teritoriu ocupat de Rusia, adoptând și o legislație corespunzătoare în acest sens în vederea protejării populației aflate sub ocupație - așa cum a procedat Georgia în octombrie 2008. În plus, crede Gribincea, Rezoluția APCE ar îndreptăți Republica Moldova să solicite Federației Ruse despăgubiri, compensații pentru ocuparea timp de peste 30 de ani a raioanelor din stânga Nistrului.