Autoritățile moldovenești și ucrainene au instituit control comun la unul dintre cele mai aglomerate puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina pe segmentul transnistrean – Cuciurgan-Pervomaisk. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Uniunii Europene și vine să consolideze siguranța graniței după 26 de ani, timp în care din 939 km de frontieră, un segment de 405 km a fost controlat doar de autoritățile nerecunoscute transnistrene. În această perioada regiunea transnistreană și-a câștigat reputația de „gaura neagră” a Europei de Est, fiind suspectată de contrabandă, trafic de ființe umane sau chiar armament.

Autoritățile de la Tiraspol, însă, au interpretat critic acțiunea, declarând că aceasta va genera o blocadă economică a regiunii și a Federației Ruse.

Mai bine mai târziu decât niciodată

După încheierea conflictului armat din 1992 și instaurarea regimului nerecunoscut de Tiraspol, Republica Moldova a pierdut controlul asupra unei părți semnificative a frontierei de vest cu Ucraina. Cu timpul, autoritățile transnistrene și-au instalat punctele proprii de control al frontierei, iar toată grija față de securitatea segmentului de frontieră de 405 km a revenit grănicerilor ucraineni. Această situație a dus la crearea mai multor grupări criminale, care aplicau diferite scheme de contrabandă, față de care autoritățile de la Chișinău dădeau neputincioase din umeri.

După mai multe încercări, Republica Moldova și Ucraina au semnat în 1997 Acordul cu privire la punctele de trecere și Acordul cu privire la controlul comun, care din cauza birocrației excesive a intrat în vigoare abia în următorul an. Atunci autoritățile moldovenești au reușit să preia controlul la un singur punct de trecere a frontierei cu Ucraina pe segmentul transnistrean. Dialogul nu a evoluat, iar Serviciul Vamal moldovenesc a activat la acel punct până în noiembrie 2001, atunci când Kievul, în mod ultimativ, a dat indicații ca toate serviciile moldovenești să părăsească teritoriul acesteia. Mai mulți analiști de la Chișinău consideră că această decizie a fost luată din cauza unor anumite interese politice între Federația Rusă și Ucraina, dar și de un anumit interes economic ilegal ale unor elite politice și economice de la Kiev, Chișinău și cele regionale din Odesa, dar și de la Moscova.

Republica Moldova pierdea din nou controlul asupra segmentului de frontieră, iar economia tenebră din regiune a luat amploare. Pe parcursul a mai multor ani, nimeni nu deținea statistica privind circulația mărfurilor, dar și a persoanelor din regiunea transnistreană. Astfel, doar în 2011, potrivit datelor misiunii EUBAM, care monitoriza frontiera moldo-ucraineană, inclusiv cea controlată de Tiraspol, valoarea contrabandei cu țigări și alcool la granița moldo-ucraineană a fost de 4,4 milioane de dolari, peste 90% din cazuri fiind descoperite în punctele de trecere a frontierei. Tot în acei ani, mai multe investigații jurnalistice internaționale scriau că din Transnistria sunt exportate nu numai țigări și alcool de contrabandă, ci și armament, care ar fi fost scos ilegal din cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est din satul Cobasna, aflat sub controlul Tiraspolului.

După mai mulți ani de inacțiuni, situația se schimbă radical, odată cu declanșarea conflictului din Ucraina. Atunci, atât Kievul, cât și Chișinăul, au început să înțeleagă mai bine pericolele securității și se așază din nou la masa de negocieri, reușind în noiembrie 2015 să semneze un nou protocol de asigurare a controlului comun, care a dus la inaugurarea recentă al punctului de trecere Cuciurgan-Pervomaisk.

Rosian Vasiloi, expert în domeniul securității la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, consideră că acest proces a fost tergiversat mult timp.

„Straniu este că autoritățile au anunțat deschiderea oficială a acestui punct pentru 31 mai curent. Aceasta nu s-a întâmplat din mai multe considerente. Explicația autorităților moldovenești era legată de mai multe probleme tehnice și de logistică. Eu le pot accepta, dar nu știu de ce această ezitare a coincis de problema importului de energie electrică. În luna martie a acestui an, Chișinăul încheie un contract cu Kievul privind importul de 100% a energiei electrice, care ulterior a fost brusc și netransparent modificat. Am vorbit cu mai mulți colegi din Ucraina, care mi-au spus: „Băieți, voi acolo decideți-vă ce vreți să faceți. Vreți să cumpărați energie electrică în continuare din regiunea separatistă? Procurați. Dar nu cereți de la noi colaborare în rezolvarea anumitor probleme”. Deci, această tergiversare a procesului a fost un mesaj clar pentru clasa politică de la noi. Au urmat discuții intense între ambele părți la diferite nivele, inclusiv cu implicarea relațiilor personale și de prietenie pe care le are Vlad Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova, cu Petro Poroșenko. Într-un final s-a reușit”, a declarat pentru DW expertul.

Nemulțumirile Tiraspolului

La scurt timp după evenimentul din 17 iulie, liderul nerecunoscut al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a calificat aceste acțiuni drept tentative de a controla exportul și importul din regiune, dar și deplasările cetățenilor prin așa-zisa frontieră transnistreano-ucraineană. „Acest punct încalcă toate acordurile stabilite anterior. În plus, deciziile luate în perioada 2-3 iunie în formatul 5+2 vorbesc despre faptul că toate întrebările trebuie discutate la masa de negocieri. Vom urmări funcționalitatea acestor puncte de control. Ele vor activa în conformitate cu regulamentul legislației moldovenești, ceea ce va încălca drepturile și libertățile cetățenilor noștri, dar și a subiecților noștri economici”, a mai declarat acesta.

Anatolii Dirun, candidat în științe politice și directorul Școlii de cercetări politice de la Tiraspol, susține poziția oficială a Transnistriei și crede că această situație poate duce la agravarea situației economice din regiune, care se află și așa în dificultate.

„Reacția oficială a Tiraspolului, care a fost vociferată pe parcursul a cel puțin jumătate de an, a fost una negativă. Dacă e să fac un sumar, atunci putem spune că există temeri pe cel puțin trei probleme: controlul mijloacelor de transport, controlul asupra importurilor de mărfuri, a celui de circulație a persoanelor fizice și, nu în ultimul rând, a celor de forță. În premieră din 1992, pe liniile de control vor fi prezente organele de forță din Chișinău și Tiraspol, iar între ele nu vor exista acele forțe pacificatoare din regiune. Eu cred că aceste puncte creează o problemă și mai mare, care trece pe al doilea plan în cadrul acestor discuții. Este vorba de garantarea funcționării acestor posturi și garantarea faptului că situația economică și cea militară nu se va înrăutăți pentru locuitorii Transnistriei. La momentul actual un asemenea mecanism de garanții nu există. Sunt doar vorbe din partea Chișinăului, dar noi știm că în politică nu ne putem baza doar pe declarații verbale. Deci, apare un șir de întrebări, iar nerezolvarea acestora dă naștere unui nou val de neîncredere între părți, care va afecta și procesul de negocieri. Este o situație în urma căreia nici una din părți nu va avea de câștigat, iar majorarea controlului nu a dus în practica mondială niciodată la rezolvarea conflictelor”, a spus în exclusivitate pentru DW analistul de la Tiraspol.

Temerile Tiraspolului sunt negate vehement de autoritățile moldovenești, care susțin că în urma controlului nimeni nu va avea de suferit. Mai mult ca atât, experții de la Chișinău, cât și premierul moldovean, Pavel Filip, sunt convinși că de acum încolo, agenții economici își vor putea perfecta documentele de import şi export în cel mai important punct aflat pe o arteră principală de transport a Tiraspolului.

„Unica structură care va fi afectată vor fi pretinșii lideri de la Tiraspol, care repetă ce le scriu cei de la Moscova. Cetățenii simpli și agenții economici nu vor fi afectați nicidecum. Doar la începutul acestui an, noi am avut înregistrați în Republica Moldova 1587 de agenți economici din această regiune, iar la începutul lunii iunie curent 2396. Dacă în ceilalți ani se înregistrau 100-200 de agenți pentru a putea exporta, actualmente noi avem doar în câteva luni o cifră colosală. Aceasta vorbește că agenții economici, care activează corect, vor să poată dezvolta relații economice”, a menționat Rosian Vasiloi.

Reacția Moscovei

De această dată, reacția Moscovei a fost la limita declarațiilor dure. Alexandru Corinenco, Președintele Ascociației Tinerilor Experți de la Chișinău, este de părere că Moscova nu vrea să aprindă spiritele, pregătind terenul pentru alegerile parlamentare din 2018 și mizând pe victoria socialiștilor, care se declară susținători ai apropierii de Federația Rusă.

„Desigur regimul de la Kremlin poate aplica lovituri, cum ar fi față de legumele și fructele noastre sau careva embargouri energetice. O altă lovitură ar putea fi aplicată față de cetățenii țării, care lucrează în Federația Rusă. Dar, după părerea mea, până în 2018, atunci când în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, Moscova nu va pune presiuni. Pentru anul viitor, rușii pun miză pe Partidul Socialiștilor și președintele pro-rus, Igor Dodon, iar ei nu vor să îi strice imaginea acestuia. Se poate întâmpla niște reacții, numai dacă regimul de la Tiraspol va încerca să facă anumite provocări”, a conchis pentru DW expertul.