Maia Sandu, care și-a anunțat dorința de a candida pentru al doilea mandat cu mai multe săptămâni în urmă, încearcă să contracareze influența Moscovei adoptând măsuri precum interzicerea presei pro-ruse și acordarea de subvenții. Însă procesul de reformă din Republica Moldova rămâne anevoios, constată cotidianul german Süddeutsche Zeitung, într-un articol publicat sâmbătă. 

Această evoluție nu este câtuși de puțin întâmplătoare, analizează influenta gazetă, trecând în revistă încercările formidabile prin care trece Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). ”Pe fondul cifrelor timide indicate de sondaje, al masivelor dezinformări întreținute de Rusia în Republica Moldova, dar și al intensificării tensiunilor din regiunea separatistă Transnistria, Sandu are nevoie de toate argumentele din lume pentru direcția ei pro-europeană și, în cele din urmă, pentru persoana sa”, scrie autoarea Cathrin Kahlweit. 

Mesajul președintei este simplu: "votezi împotriva mea, dar nu ai încotro, va trebui să alegi în favoarea sau contra Europei".

Referendum pentru cimentarea unei reuşite esenţiale

În context, Süddeutsche Zeitung amintește că doamna Sandu a anunțat și un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, în paralel cu reînnoirea candidaturii sale din toamnă.

”Un referendum pozitiv ar obliga inclusiv potențialii succesori pro-ruși. Iar Sandu este încredințată că votul în favoarea UE este singura modalitate de a împiedica Moscova să submineze democrația în Moldova, ori chiar să anexeze țara într-un fel de prelungire a campaniei ucrainene”, citim în SZ. 

Publicația germană evidențiază bagajul de calități de care dispune președinta și care sunt indispensabile unui om politic. SZ sugerează că determinarea ei și poziția fățiș pro-europeană au fost cheile obţinerii succesului politic în Republica Moldova.

”În ultimii zece ani, cu abilități tactice bine antrenate, Sandu și-a croit drum într-o politică moldovenească plină de intrigi, corupție și nepotism. Mulți concurenți de sex masculin au subestimat-o pe femeia cu alură de domnișoară. Însă, în pofida opoziției din partea socialiștilor pro-ruși și a oligarhilor, ea a ocupat diverse funcții politice, de la fondator de partid la președinte şi a reuşit să se menţină în fruntea statului”. 

Acum, scrie sursa amintită, Sandu încearcă să contracareze acțiunile destabilizatoare rusești, care includ dezinformarea, infiltrarea de provocatori, sprijin financiar pentru mass-media pro-ruse.

”Sandu încearcă să facă acest lucru prin interzicerea presei pro-ruse și prin acordarea de subvenții și ajutoare de stat pentru cei nevoiași. Cu toate acestea, procesul de reformă necesar acestei țări sărace, corupte și profund divizată politic se dovedește a fi complicat”. 

SZ subliniază că un succes major pentru Sandu a fost deschiderea negocierilor de aderare la UE, direcție care se bucură de susținere populară, după cum relevă sondajele de opinie. 

”Astfel, în urmă cu câteva luni, ea l-a înlocuit pe prim-ministru cu Dorin Recean, un om din aparatul de securitate. Funcția de ministru de externe a fost acum divizată și a fost numit un ministru pentru afaceri europene. De asemenea, a fost adoptată o strategie de securitate națională, care prevede între altele o creștere a cheltuielilor pentru apărare”. 

O incertitudine numită Transnistria

Fără îndoială, constată ziarista germană, că aceste mișcări politice generează mesaje adresate Bruxellesului. ”Însă ele nu sunt singurele aspecte care vor decide calea Moldovei spre UE ori în direcția opusă. Moscova continuă să pretindă că are un cuvânt important de spus”.

Potrivit SZ, după ce a pierdut pârghiile pe care i le asigura politica energetică, Rusia încearcă să-și exercite influența în Moldova prin intermediul Transnistriei. Odată cu invadarea Ucrainei, negocierile în formatul 5+2 pentru rezolvarea conflictului dintre Moldova și Transnistria au intrat în impas. Grupul de soluționare a conflictului, format din reprezentanți ai Moldovei, Transnistriei și ai Rusiei continuă să se reunească, dar progresele sunt modeste.

Un punct de conflict actual este și decizia guvernului moldovean conform căreia antreprenorii din Transnistria trebuie să plătească de acum înainte taxe vamale în Moldova, în loc să le plătească autorităților de la Tiraspol. Punându-se capăt unei reguli care a funcționat vreme îndelungată, mesajul politic constă în faptul că, după 30 de ani de război de secesiune, Transnistria este considerată parte a teritoriului național, subliniază SZ.

Decizia, fără îndoială controversată, a dus la proteste din partea separatiștilor transnistreni și a repus pe tapet problema reunificării.

”Acest subiect sensibil a fost omis în ultimii ani, la fel ca și cealaltă problemă perenă vizând reunificarea cu România vecină, căreia i-au aparținut cândva părți din Moldova. A provoca Moscova părea prea riscant. Pe de altă parte și UE este sceptică în ceea ce privește Transnistria, căci aderarea Moldovei în timp ce 'conflictul înghețat' se menține pe teritoriul ei, la fel ca și soldații ruși, ar fi greu de imaginat”, scrie Süddeutsche Zeitung.

”Președinta repetă cu regularitate că o victorie a Ucrainei asupra Rusiei ar contribui la rezolvarea conflictului transnistrean. Dacă și cum va supraviețui Ucraina acestui război rămâne, totuși, o întrebare deschisă. La fel și întrebarea dacă Sandu poate continua să lucreze la procesul de aderare la UE și la o soluționare cu Transnistria în calitate de președinte”. 

Cotidianul german crede că, în acest din urmă caz, răspunsul nu pare să fie defel unul afirmativ. Liderul separatist Vadim Krasnoselski a anunțat recent că va fi accelerat demersul de obținere a cetățeniei ruse pentru transnistreni. 

”Acest lucru vizează în primul rând tinerii, căci Moscova are nevoie de noi recruți pentru războiul împotriva Ucrainei. Iar mica Moldovă este la o aruncătură de băț. În orașele mari, partea pro-rusă a câștigat alegerile locale. Moscova are, deci, nevoie de noi soldați. Vor veni ei în curând din Transnistria?”, se întreabă semnatara articolului, Cathrin Kahlweit.