Peste 28.000 de oameni au părăsit numai anul trecut Moldova – o tendință care nu se mai oprește de peste 20 ani. Natalitatea scade alarmant. Sărăcia crește odată cu costul vieții influențat de crizele generate de războaiele din regiune. 17% dintre copiii din Moldova trăiesc în sărăcie cumplită, iar 46% dintre copiii de la sate sunt săraci (și 18,6% de la oraș). Numărul elevilor scade, școlile se închid, iar îmbătrânirea populației a pus pe brânci sistemul de protecție socială.

Discuțiile despre UE nu schimbă aceste tendințe, chiar dacă UE înseamnă inclusiv investiții în capitalul uman. Deocamdată, cea mai mare parte a banilor europeni care ajung în Moldova sunt investiți în infrastructură.

Guvernul încearcă să oprească valul deznădejdii populației prin politici care ar urma să genereze efecte peste ani – investește în programele de îmbătrânire activă, în politici prietenoase familiei, crește indemnizațiile pentru copii, dar nu consideră că acest sprijin monetar guvernamental ar fi în măsură să crească natalitatea, ci doar să amortizeze povara financiară asupra familiilor odată cu nașterea copiilor.

Numărul elevilor va scădea cu încă 30% în următorii 15 ani

În Moldova sunt peste 20 de sate în care nu a mai rămas nici un om, iar alte 29 de localități au mai puțin de 10 oameni. Odată cu dispariția oamenilor, se închid școlile.

Un studiu recent efectuat de Ministerul Educației arată că, în următorii 15 ani, numărul elevilor în Moldova s-ar putea diminua cu 30%. „Este o dinamică și o realitate demografică la care trebuie să ajustăm sistemul educațional și să luăm decizii în primul rând în interesul copiilor”, spune ministrul Educației, Dan Perciun. Potrivit lui, reorganizarea rețelei școlare este un răspuns la această tendință și are scopul de a dezvolta instituții de învățământ „mai mari și mai puternice”, capabile să ofere condiții mai bune și profesori specializați pentru fiecare disciplină. Dacă nu ar avea loc optimizarea rețelei școlare, conform evaluărilor Guvernului, până în 2040, multe clase vor rămâne cu doar 5-10 elevi, iar calitatea educației ar avea de suferit din cauza lipsei profesorilor.

Sistemul de pensii este subvenționat de Guvern deja de mulți ani, altfel s-ar prăbuși, iar asta ar avea efecte sociale dramatice. Raportul angajat (contribuabil) versus pensionar în Moldova este de 1:1 în comparație cu UE unde acest raport este de cel puțin patru angajați la un pensionar.

Chiar și cele mai optimiste scenarii arată că tendința de îmbătrânire a populației se va menține în următoarele decenii. Se așteaptă că fiecare a treia persoană din Moldova va avea peste 60-65 de ani. Conform ultimului raport Moorepay, Republica Moldova se clasează printre ultimele state din Europa la nivelul pensiilor. Pensia medie acoperă doar 42% din costurile de trai (fără cheltuieli pentru locuință). Mai rău decât în Moldova trăiesc doar pensionarii din Georgia (22%), Albania și Ucraina (câte 29%).

„Soluția este să privim populația în vârstă ca parte a societății care poate contribui la dezvoltarea țării. Moldova are nevoie de investiții în îmbătrânire sănătoasă. Vrem ca oamenii să trăiască mai mult, dar să fie și sănătoși. Această investiție trebuie să înceapă din timp, nu atunci când persoana deja a ajuns la 65 de ani. Astfel, aceste persoane vor putea continua să contribuie bugetar la bunăstarea țării și vor avea un rol în societate”, a menționat directoarea regională a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație, Florence Bauer, în cadrul unei vizite recente la Chișinău.

Moldovencele vor copii, dar vor și carieră, și condiții normale de trai

La ora actuală, au mai rămas 2.409.000 de oameni cu reședința în Republica Moldova, față de aproape 4,5 milioane în anii ’90. 46,4% dintre aceștia locuiesc în mediul urban și 53,6% în mediul rural. Plecarea tinerilor din țară este cea mai mare problemă, inclusiv pentru piața forței de muncă. Autoritățile deja analizează posibilitatea simplificării legislației, pentru a permite străinilor să lucreze în Moldova.

„UNFPA a realizat un studiu în anul 2020 în care i-a întrebat pe oamenii tineri din Moldova câți copii își doresc? Cei mai mulți au răspuns că ar vrea 2-3 sau mai mulți copii. Peste 4 ani i-am întrebat câți copii au în realitate? Și am constatat că doar 1 din 3 are numărul de copii pe care și-l dorea. Discrepanța se explică printr-o combinație de factori, dar cel mai esențial e factorul economic. E scump să ai copii. Ai nevoie de loc de trai, apar cheltuieli noi și acestea cresc odată cu lărgirea familiei. De asemenea, vedem din sondaj că femeile din Moldova vor să aibă copii, dar vor și o carieră. De aceea sunt necesare politici prietenoase familiei, care să-i permită unei femei să aibă și carieră, și familie. Un exemplu în acest sens este crearea grădinițelor la compania angajatoare. Astfel de exemple există deja în Moldova”, susține directoarea UNFPA, Florence Bauer.

În regiunea transnistreană a Republicii Moldova (11% din teritoriul național), controlată de un regim separatist pro-rus, situația e și mai dramatică. Tinerii fug din Transnistria în căutarea unui viitor mai predictibil și acte de studii recunoscute internațional.

Conform statisticilor structurilor nerecunoscute de la Tiraspol, în ultimii doi ani, natalitatea în Transnistria a scăzut cu 25%. Statisticile mai relevă că tot mai multe femei din regiunea separatistă aleg să nască într-o maternitate din afara Transnistriei. O altă cifră alarmantă: în 2025, în Transnistria au fost înregistrate 1837 de nașteri și 1264 de avorturi.