În paralel, Procuratura Generală pornește tăvălugul juridic împotriva oligarhilor fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, pe care îi acuză că ar fi beneficiarii jafului bancar, de 1 miliard de dolari, din 2014. Totodată, un deputat din opoziție a făcut publice noi imagini video ce surprind momentul în care, în iunie 2019 (în toiul negocierilor pentru formarea majorității parlamentare), Plahotniuc, la o întâlnire la care a participat și Serghei Iaralov (supranumit de presă „creierul fraudei bancare”), îi oferă lui Igor Dodon o pungă neagră. Din discuțiile pe care le poartă, rezultă că în pungă ar fi bani.

Mărul discordiei: Aeroportul Internațional Chișinău

Luni dimineață, după tradiționala întâlnire a președintelui Dodon cu președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi (lider PSRM) și premierul Ion Chicu, acesta din urmă a anunțat că Guvernul se va adresa astăzi în instanță în vederea declanșării procedurii de insolvabilitate a companiei „Avia Invest”, care administrează Aeroportul Internațional Chișinău. Motivul ar fi o datorie de aproximativ 60 de milioane de lei moldovenești pe care o are firma față de bugetul de stat.

În 2013, Guvernul de la Chișinău a cedat dreptul de gestiune a Aeroportului Internaţional Chişinău, pe o perioadă de 49 de ani, companiei „Avia Invest”, controlată de controversatul om de afaceri Ilan Șor. Contractul a fost semnat la 30 august 2013, „Avia Invest” fiind fondată cu 28 de zile înainte, la 2 august 2013. În iunie 2017, Șor a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru escrocherie și spălare de bani, dar a fost lăsat în libertate până la pronunțarea instanței de apel (aici dosarul stă nemișcat și azi). În iunie 2019, cu câteva ore înaintea căderii regimului Plahotniuc, Șor ar fi fugit din țară aproape concomitent cu Plahotniuc.

Societatea civilă din Moldova atenționa încă în 2013, că aeroportul este profitabil, „afacerea cu concesionarea fiind croită pentru un client special”. Premierul de atunci, Iurie Leancă, spunea că Ministerul Economiei l-a convins de necesitatea concesionării Aeroportului: „Ministerul Economiei mi-a vorbit despre necesitatea concesionării, pentru că şi pista era deteriorată. Nu am reuşit un împrumut de la BERD. Poate nu trebuia ca acest lucru să fi fost făcut prin acea licitaţie închisă. Poate trebuia să cer suplimentar informaţii. Mi s-a spus atunci că sunt acţionari şi din Coreea de Sud”, a spus Iurie Leancă în februarie 2015.

„Avia-Invest” îl acuză pe Igor Dodon de „atac raider”

La 14 mai, „Avia Invest” a anunțat că unul dintre fondatorii companiei va acorda un împrumut de 170 de milioane de euro, banii urmând a fi utilizați pentru achitarea tuturor datoriilor curente și istorice ale aeroportului.

Luni, imediat după anunțul despre inițierea procedurii de faliment în privința „Avia Invest”, făcut de premierul Ion Chicu, reprezentanții companiei au organizat un briefing la care l-au acuzat pe Igor Dodon de „tentativă de a falimenta artificial Avia Invest” și au amenințat cu un proces costisitor la curtea internațională de arbitraj de la Stockholm. „Avia Invest” spune că va pretinde prejudicii de 885 de milioane de euro. Potrivit avocatului companiei, Victor Panțîru, concesionarul aeroportului s-a pomenit „într-o situație absurdă” – are bani în cont pentru achitarea tuturor datoriilor, dar nu-i poate accesa, deoarece statul i-a blocat conturile.

Operațiunea „Culioșelul”

În paralel, la Parlament, deputatul Iurie Reniță, ex-ambasador al Republicii Moldova la NATO, a prezentat, în cadrul unui briefing, imagini video  ce surprind momentul unei „tranzacții” cu o pungă neagră (în care se presupune că erau bani) pe care Plahotniuc i-o oferă lui Igor Dodon. Discuția dintre Plahotniuc și Dodon are loc în prezența lui Serghei Iaralov (mâna dreaptă a lui Plahotniuc):

Igor Dodon: - Iar umblați cu „culioașili” (pungile)?

Vlad Plahotniuc: - Eu nu știu cât Costea mi-a dat...

Igor Dodon: - Dați-i lui Costea și mâine o să-i dea lui Cornel, pentru că eu la 5.00 zbor. El trebuie să dea salariile.

Vlad Plahotniuc (adresându-i-se lui Iaralov): Ia! Transmite-i lui Costea. (...) El (Costea – n.n.), trebuie să-i dea lui Cornel (îl întreabă Plahotniuc pe Dodon)?

Igor Dodon: - Da. Ei între ei se vor lămuri.

Deputatul Iurie Reniță susține că „Cornel” ar putea fi actualul deputat PSRM Corneliu Furculiță (consăteanul lui Igor Dodon), iar „Costea”, în opinia lui Reniță, ar putea fi „faimosul „Borsetka” de la PDM” (un ex-deputat mereu în preajma lui Plahotniuc).

Ordonanțe de procuror, emise în funcție de culoarea politică a guvernării

În iunie 2019, în ziua în care PSRM și blocul ACUM au pactizat contra regimului Plahotniuc , iar Plahotniuc pierdea puterea, democrații au făcut publice imagini video (la aceeași masă) în care Plahotniuc, Dodon și Iaralov negociau federalizarea Moldovei și finanțarea PSRM de către oligarhul Plahotniuc. În acele imagini, Dodon se lăuda că Rusia finanțează PSRM-ul cu 600-800 de mii de euro lunar și cerea de la Plahotniuc să compenseze această sumă. Ulterior Igor Dodon a spus că imaginile ar fi fost trucate (prin scoaterea unor fraze din context) și că, de fapt, în acel moment, el aplica un truc (ca la jocul de șah) în raport cu Plahotniuc.

În baza acelor imagini, în noiembrie 2019, la solicitarea ministrului de Interne, Andrei Năstase (din guvernul condus de Maia Sandu), procurorii anticorupție au reluat urmărirea penală în cazul presupusei finanțări ilegale din exterior a PSRM (după ce, la 8 iulie 2019, (în perioada coaliției PSRM-blocul ACUM) a fost emisă o ordonanță de refuz în pornirea unui dosar penal, deoarece „nu s-au confirmat careva acțiuni de finanțare ilegală a PSRM”).

La 6 martie 2020, în perioada guvernării PSRM+PDM (deja după ce a fost învestit actualul procuror general, iar șeful Procuraturii Anticorupție a fost suspendat), procurorii anticorupție au constatat din nou că dosarul respectiv „nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii” și au dispus neînceperea urmăririi penale.

Dodon poate fi cercetat penal doar cu acordul lui Stoianoglo

Și în privința imaginilor video (cu punga neagră) făcute publice luni de către deputatul Reniță, Dodon susține că acestea ar fi trucate și a insistat pe argumentul „jocului de șah” în raport cu Plahotniuc: „Am mai spus că în discuțiile avute atunci cu Plahotniuc fiecare a avut tactica sa. A mea a fost să îi dau senzația că avem o relație de colaborare ca să întind momentul până am putut să acționez deschis și direct și să scot țara din captivitatea lui. Tactica lui Plahotniuc a fost să însceneze diferite provocări și pachetele pentru a le filma. Nu cunosc ce era in acel pachet, totul a fost doar o scenetă făcută pentru înregistrare. Sesizez chiar eu public Procuratura Generală să facă toate verificările și sunt sigur că vor descoperi falsul și manipularea care stau în spate, așa cum au descoperit și la precedentele imagini”, a reacționat Igor Dodon.

Singurul lucru „nou și interesant” este, potrivit lui Igor Dodon, relația dintre unionistul Reniță și Plahotniuc, care „îl folosește pe post de instrument politic și de manipulare și îi livrează imagini prelucrate”.

În cadrul briefingului, Iurie Reniță a explicat că are imaginile video de la alegătorii săi „din circumscripția uninominală Nr.26-Chișinău din care fac parte foarte mulți cetățeni onești (...) inclusiv procurori, judecători și polițiști care locuiesc în această circumscripție”.

În legătură cu imaginile video făcute publice de deputatul Reniță, Procuratura Generală a difuzat un comunicat în care menționează că nu poate, legal, să se autosesizeze, pentru că nu cunoaște cât de veridice sunt acestea și în ce circumstanțe au fost făcute. Procuratura îi solicită lui Reniță să-i transmită un denunț oficial. Totodată, Procuratura Generală precizează că în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală (art.262), „examinarea sesizărilor în privința președintelui Republicii Moldova și examinarea infracțiunilor comise de către acesta se face de către procurorul general sau de către un procuror desemnat de el”.

Procurorul general îl acuză public pe Plahotniuc de implicare în jaful bancar

Concomitent cu briefingul lui Iurie Reniță, după câteva luni în care a lipsit din spațiul public, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a ieșit și el în fața presei. Acesta a menționat că Procuratura dispune de probe incontestabile care arată că anume „cetățeanul Plahotniuc” este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la Banca de Economii, prin intermediul grupului Șor, acoperite în consecință, din mijloacele financiare ale Băncii Naționale a Moldovei: „În total, peste o sută de milioane de dolari americani. Suma a fost direcționată spre procurarea pachetului de acțiuni al unei bănci, a clădirii companiei ASITO, „Casa Modei” și a hotelului „Național”. De asemenea, banii primiți din creditele de la BEM erau utilizați de Plahotniuc în scopuri personale sau de către companiile afiliate acestuia - pentru procurarea unui avion, achitarea curselor charter personale, dar și ale persoanelor din anturajul lui”, a menționat procurorul general.

El a adăugat că lui Plahotniuc îi vor fi înaintate trei capete de acuzare: crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani – ambele săvârșite în proporții deosebit de mari. „Imediat ce actele de învinuire vor fi traduse în limba engleză, vor fi expediate autorităților competente ale SUA în vederea extrădării și tragerii la răspundere în Republica Moldova”, a spus Stoianoglo.

Procurorul susține că și lui Ilan Șor (despre care presa a scris că s-ar ascunde în Israel) îi va fi înaintată o nouă învinuire. Potrivit lui Stoianoglo, Șor este un subiect activ, care a participat în organizația criminală creată de unul din principalii beneficiari ai furtului miliardului – Vlad Plahotniuc. El a mai spus că dovezi cu privire la implicarea activă a grupului Plahotniuc în frauda bancară existau chiar de la bun început, dar ancheta ar fi fost dusă intenționat pe o pistă greșită.

Se urmărește eliberarea lui Platon?

În cadrul aceluiași briefing, Stoianoglo a declarat că Procuratura Generală va iniția procedura de revizuire a sentinței în privința cetățeanului Veaceslav Platon, deoarece dosarul în privința lui ar fi fost „falsificat în totalitate”: „Acuzarea a fost întemeiată pe aprecieri intenționat denaturate și interpretarea eronată a faptelor, care rezultau din acuzațiile în privința lui Ilan Șor. Prin urmare, cetățeanul Platon a fost absolut ilegal condamnat și, respectiv, ilegal își ispășește pedeapsa”, a spus procurorul general.

Afaceristul Veaceslav Platon a fost reținut în Ucraina (în perioada regimului Poroșenko) în iulie 2016 și, chiar dacă susține că are și cetățenie ucraineană, a fost extrădat la solicitarea autorităților moldovene (pe atunci controlate de oligarhul Plahotniuc) la 29 august 2016 la bordul unui avion de lux (cursă charter) de model Gulfstream G200 Galaxy, pentru care a plătit Guvernul de la Chișinău. A avut parte de un proces judiciar opac (a fost lipsit inclusiv de „ultima luare de cuvânt”) la finalul căruia a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

În replică la cele menționate luni de Stoianoglo despre Platon, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, care a dispus încă la 23.09.2019 începerea urmăririi penale în privința lui Plahotniuc pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în proporții deosebit de mari (dar care este criticat pentru faptul că a tolerat abuzurile lui Plahotniuc), a vorbit, într-o reacție oferită „Ziarului de Gardă”, despre „o legătură” a lui Stoianoglo cu Platon. Morari amintește că, în 2010, Platon și Stoianoglo, fiind deputați, au votat împotriva lichidării instanțelor judecătorești economice. El susține că, „în cazul schimbării guvernării, actualul procuror general ar putea fi investigat penal”. „Cât de independent poate fi procurorul care examinează cererea de revizuire pe cazul Platon și cât de obiectivă va fi soluția adoptată de acesta, dacă procurorul general s-a expus public referitor la chestiunea examinată?”, se întreabă Morari.

Șah și.... mat pentru Igor Dodon

Și tot luni, încă doi deputați democrați (care asistă PSRM-ul la guvernare) și-au anunțat retragerea din PDM. Și aceștia au aderat la grupul „Pro Moldova”, al cărui lider este Andrian Candu, finul oligarhului Vlad Plahotniuc. Este vorba de deputații Vasile Bîtca și Ghenadie Verdeș.

Plecările din fracțiunea PDM au început în februarie 2020 , după ce democrații l-au ajutat pe Igor Dodon să demită guvernul pro-european al Maiei Sandu și după învestirea actualului Guvern, condus de Ion Chicu.

După plecarea deputaților Bîtca și Verdeș din PDM, coaliția controlată de Igor Dodon mai are 52 de deputați (din totalul de 101). Dacă mai pleacă doi, opoziția poate demite guvernul . Socialiștii au emis un comunicat în care menționează că „se dorește ca, în această săptămână, să nu mai existe o majoritate parlamentară, care să poată vota inclusiv o eventuală solicitare a procurorului general de ridicare a imunității în cazul unor deputați, care au avut un rol important în furtul miliardului”. „Grupările oligarhico-criminale fac tot posibilul ca să-și apere astfel imunitatea personală, dar și să-și păstreze miliardele de lei furate de la cetățeni, să-și apere aeroportul furat de la popor. (...) Suntem curioși să vedem dacă formațiunile PAS și PPDA vor colabora cu grupurile oligarhice din Parlament – Șor și Pro Moldova – inclusiv pentru demiterea guvernului Chicu”, menționează PSRM în comunicatul citat.