Moldova „vinde” solicitanți de azil regimului Erdoğan

Șapte cetățeni turci au fost expulzați joi dimineață din Republica Moldova, fiind suspectați de legături cu o grupare islamistă.

Conflictul Erdogan - Gülen se face resimțit și în Republica Moldova

Societatea civilă din Moldova susține că s-a comis un abuz și denunță o înțelegere la vârfuri care s-ar putea solda cu moartea acelor șapte persoane în Turcia.

Încă în luna mai 2017, premierul Turciei, Binali Yildirim, a cerut fără ocolișuri autorităților moldovene, în cadrul unei vizite oficiale la Chișinău, închiderea rețelei de licee „Orizont”, deoarece ar face parte dintr-o rețea teroristă, condusă de clericul Fethullah Gülen. Potrivit premierului turc, anume această organizație ar fi pus la cale lovitura de stat, din Turcia, din vara anului 2016.

Atunci, în cadrul conferinței de presă comune, premierul moldovean Pavel Filip a declarat: „Republica Moldova a susținut întotdeauna autoritățile constituționale ale Republicii Turcia. Le vom susține și în continuare. (...) Așteptăm experții din Turcia să vină și să ia legătura cu instituțiile de forță, cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate sau Ministerul Afacerilor Interne”, spunea Filip în mai 2017.

Și au început persecuțiile

La 31 martie 2018, directorul Liceului „Orizont”, Turgay Sen, a fost reținut pe Aeroportul din Chișinău în timp ce pleca în România la o conferință. Poliția de frontieră a Republicii Moldova explica atunci că Turgay Sen a fost reținut „la solicitarea organelor de drept”, dar a refuzat să spună despre ce „organe de drept” anume este vorba. Se întâmpla la două zile după ce serviciul turc de informatii, care se află sub controlul lui Erdogan, a reținut 5 profesori și un medic de la o rețea de școli din Kosovo. Autoritățile turce susțineau atunci că acea rețea de școli ar fi finanțată de Fethullah Gülen. La 27 iulie și în Mongolia a fost răpit un director al unei școli de origine turcă. Acesta urma sa fie extrădat în Turcia, însă autoritățile Mongoliei au împiedicat decolarea avionului de pasageri, deținut de armata turcească, care urma să îl repatrieze pe reținut. Nava a zburat fără acesta.

La scurt timp, directorul liceului „Orizont” din Chișinău, Turgay Sen, a fost eliberat. Potrivit unui profesor de la liceu, după reținerile care au avut loc în Kosovo, Turgay Sen, ar fi transmis autorităților moldovene o solicitare de azil politic. Liberalul Valeriu Munteanu spunea, în martie 2018, că arestarea directorului liceului „Orizont” ar fi un gest de mulțumire din partea binomului Plahotniuc-Dodon, care controlează astăzi Moldova, pentru cele 7 milioane de dolari oferite Moldovei de Turcia pentru reparația clădirii Președinției (devastată de protestatari în aprilie 2009).

Trimiși acasă... la moarte

Joi, 6 septembrie, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, șapte reprezentanți ai rețelei „Orizont” au fost expulzați din Moldova după ce, „în prealabil, au fost făcute evaluări minuțioase, iar deciziile luate au avut ca scop asigurarea securității naţionale”, se arată într-un comunicat al SIS, care mai precizează că turcii expulzați sunt „suspectați de legături cu o grupare islamistă despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări.

În legătură cu acest caz, organizația „Amnesty International - Moldova” a difuzat un „apel urgent” în care atenționează asupra „pericolului iminent pentru viața și securitatea persoanelor” expulzate. „Amnesty International - Moldova” susține că cei 7 „au fost reținuți de către SIS cu încălcarea flagrantă a procedurii de reținere, percheziționare și ridicare, cu violarea normelor vizând libertatea și securitatea persoanelor, stipulate în convențiile la care Republica Moldova este parte”:

De asemenea, „Amnesty International – Moldova” susține că a fost informată că persoanele respective au solicitat anterior azil politic în Moldova, inițiind procedura legală, ceea ce, conform legislației, le asigură dreptul de a nu fi expulzați arbitrar.

Moldova, la un pas de izolare internațională

„Acum nu mai încape nicio îndoială că Plahotniuc și Dodon acționează împreună, că democrația pentru dânșii nu valorează absolut nimic. E vorba de bani. Au câștigat niște bani de la Erdogan să repare această clădire a Președinției, dar s-ar putea să fie și alți bani la mijloc. Astfel, Dodon și Plahotniuc compromit Republica Moldova în fața lumii întregi”, a comentat analistul politic Nicolae Negru.

„Este un semn de mulțumire la adresa președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan care va costa scump Republica Moldova”, susține fostul ambasador al Moldovei la Washington, Igor Munteanu. Potrivit lui, „lista organizațiilor fundamentaliste cunoscute drept organizații extremiste sau chiar teroriste nu include și Mișcarea Gülen”: „Există mii de asociații islamiste perfect legale peste tot în UE și SUA, reprezentând persoane civile care practică islamul fără a atenta la libertățile și drepturile protejate de constituțiile acestor state, iar atribuirea samovolnică a unor persoane la cercuri fundamentaliste trebuie să fie probată”. Munteanu acuză autoritățile moldovene că „se aliniază în mod rușinos unei dispute politice interne turcești între liderul Mișcării Gülen, Fethullah Gülen, rezident al SUA din 1999, și actualul președinte al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, liderul AKP”. (...) „Se știe că această mișcare se ține separat de alte mișcări islamice prin accentuarea importanței eticii în educație, în media, în business și viața publică, numărându-se printre cei care se opun categoric folosirii Islamului în calitate de ideologie politică, fiind o forță care promovează cooperarea și chiar integrarea lumii turce în spațiul occidental”, a comentat Munteanu.

Au condamnat gestul autorităților de la Chișinău și liderii principalelor partide de opoziție din Moldova PAS și PPDA, Maia Sandu și Andrei Năstase.

„Reținerile în stil NKVD-ist din această dimineață, demarate la liceul moldo-turc ”Orizont”, demonstrează o dată în plus alianța informală dintre președintele Dodon și coordonatorul Plahotniuc și disponibilitatea implicării de către ultimul a justiției și altor instituții capturate ale statului în realizarea unor angajamente obscure, îndreptate împotriva intereselor naționale ale Republicii Moldova. (...) Prețul pe care țara noastră și cetățenii sunt obligați să-l plătească pentru confortul și agendele antipopulare ale celor doi indivizi, certați cu legea, cu principiile statului de drept și cu bunul simț, este mult prea mare pentru un stat ca al nostru. (...)Moldova este la un pas de izolare internațională pentru derapajele antidemocratice și violarea flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, a comentat Andrei Năstase.

„Suntem stupefiaţi de reţinerea în stil stalinist a mai multor angajaţi ai liceului ”Orizont”. Acest lucru are loc în condiţiile în care preşedintele autoritar al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, continuă persecuţia adversarilor săi politici în toată lumea. Este inadmisibil că statul Republica Moldova a decis, în schimbul banilor pentru reconstrucţia clădirii preşedintelui şi alte favoruri, să calce în picioare drepturile omului şi libertatea individuală. Este încă o dovadă a colapsului statului de drept în Republica Moldova şi a regimului autoritar, anti-european creat de Plahotniuc şi Dodon, se arată într-un mesaj al partidului condus de Maia Sandu, care cere implicarea în acest caz a instituţiilor internaţionale şi a ambasadelor acreditate.

Moldova ar pierde sigur dosarul la CtEDO

„Sper că în mapele SIS există documente solide care justifică expulzarea cetăţenilor turci, pentru că din comunicatul lor (al SIS) rezultă că de o condamnare la CtEDO scăpăm doar dacă cei expulzaţi nu se vor adresa”, a scris, în legătură cu acest caz, pe pagina sa de Facebook, secretarul de stat în Ministerul moldovean al Justiţiei, Nicolae Eşanu.

Rețeaua de licee private „Orizont” activează de peste 23 de ani în Republica Moldova. Actualmente, în Moldova sunt deschise 5 filiale ale Liceului Teoretic „Orizont”. Elevii acestui liceu se situează în fiecare an pe primele locuri în clasamentul pe medalii obţinute la olimpiadele, concursurile naţionale şi internaţionale.

Anterior, Turcia a cerut şi României să închidă unităţile şcolare care aparţin fondului de investiții „Gülen”.

Data 06.09.2018
Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu