La 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova părea să fi pus punct unei dispute care a durat peste două decenii – a interpretat Art.13 (1) din Constituție și a stabilit că limba de stat în Moldova este limba română în baza grafiei latine. Asta chiar dacă în Constituție a rămas scris până în prezent că e „limba moldovenească”. Curtea a menționat că Declaraţia de Independenţă (care proclamă limba română ca limbă de stat) constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, este parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia. Prin urmare, „în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, a statuat Curtea.

Policieni lași și mancurți

Șeful statului, Igor Dodon, nu recunoaște acea hotărâre a Curții Constituționale și continuă să numească limba de stat „moldovenească”. Democrații, care controlează Guvernul și Parlamentul, se feresc să spună ce fel de limbă vorbesc moldovenii, majoritatea lor parlamentară fiind doldora de foști comuniști care l-au deservit în trecut pe Vladimir Voronin și care tresar iritați ori de câte ori pronunță cineva, în preajma lor, sintagma „limba română”. În discursurile lor, ei înlocuisc denumirea limbii cu sintagme de genul: „limba noastră”, „limba maternă”, „grai natal”, „limbă de stat”. Șeful Parlamentului, democratul Andrian Candu, a declarat în luna iunie, în cadrul unei emisiuni TV, că „în acest an, Parlamentul nu va vota schimbarea sintagmei de ´limbă moldovenească´ în limba română în Legea Supremă”, explicând că nu sunt voturile necesare pentru a face schimbarea.

Vineri, Andrian Candu a îndemnat „să fim mândri de limba noastră și să ne amintim de cei care au luptat pentru ca astăzi să putem vorbi limba română”. Română este limba și pentru premierul Pavel Filip, care a deplâns faptul că „parcă nu ne-am învățat încă să o apreciem la justa valoare, o mai schimonosim uneori”. Niciunul dintre ei nu a participat, însă, la festivitățile publice organizate cu ocazia sărbătorii, ci și-au postat mesajele pe Facebook. În schimb, cetățenii au profitat de lipsa oficialilor la monumentul lui Ștefan cel Mare și bustului lui Mihai Eminescu și i-au înconjurat cu flori. Asta după ce, de Ziua Independenței, pe 27 august, au fost evacuați forțat de poliție pentru ca președintele, șeful Parlamentului și premierul să poată depune singuri flori la monumentul domnitorului.

Sfidător

Pentru socialiștii pro-ruși și pentru președintele Igor Dodon limba este „moldovenească”. Potrivit lui, dobândirea dreptului de a folosi sintagma „limbă moldovenească” a făcut parte din procesul de „renaștere națională” a moldovenilor.

Vineri, când întreaga suflare românească sărbătorea ziua limbii române, la Chișinău, o asociație obștească numită „за русский язык” („Pentru limba rusă”) a demarat o campanie națională de colectare a semnăturilor pentru susținerea limbii moldovenești ca limbă de stat, iar limba rusă – limbă oficială de comunicare între etnii.

Daniel Ioniță: „Să vorbim și să respectăm limba română!”

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat într-un interviu că, la 27 de ani de Independență, în Republica Moldova mai există persoane care nu cunosc sau nu vor să vorbească limba română. Diplomatul român i-a îndemnat pe cetățenii Republicii Moldova să iubească limba română și să o vorbească: „Să vorbim în continuare limba română, să nu ne fie teamă să vorbim limba română, să nu ne fie teamă să respectăm limba română și să știm că, de fapt, limba română este una din limbile vorbite în mod oficial la nivelul Uniunii Europene”. Anterior, într-un alt interviu, Daniel Ioniță atenționa asupra faptului că Moldova este un laborator de încercare a elementelor războiului hibrid.

La 31 august 1989, Sovietul Suprem (Parlamentul RSSM) a adoptat legea care decreta limba română (numită în document ”moldovenească”) limbă de stat. Tot atunci s-a votat trecerea la alfabetul latin (înlocuit de sovietici cu cel chirilic în 1940 după ocuparea Basarabiei). În Republica Moldova, limba română este sărbătorită oficial pe 31 august din 1990. Începând cu 2013, Ziua Limbii Române este marcată și în România.

Cu această ocazie, președintele României, Klaus Iohannis, i-a decorat pe foștii și actualii profesori de limbă română care predau la școlile și în universitățile din străinătate. Iohannis le-a cerut românilor din diaspora să se întoarcă acasă atunci când educația va fi și în România un sistem coerent și predictibil, pentru copiii lor.