Printre acestea se numără şi monumentul lui Grigorii Kotovski din centrul Chişinăului despre care istoria scrie că ar fi fost „un bandit transformat de puterea sovietică în legendă revoluţionară”.

Executivul comunist de la Chişinău consideră cele cinci monumente „de importanţă naţională şi locală”. Este vorba de monumentul celui pe care autorităţile moldovene îl numesc „erou al revoluţiei din 1917” Grigorii Ivanovici Kotovski, al altui „erou”, Serghei Lazo, monumentul luptătorilor pentru puterea sovietică, cel al eroilor komsomolişti şi monumentul eliberatorilor de sub ocupaţia fascistă. Toate cinci sunt amplasate chiar în centrul Chişinău.

Potrivit Ministerului moldovean al Culturii, acestea „sunt monumente consacrate unor personalităţi şi evenimente marcante ale istoriei Moldovei din prima jumătate a sec. XX”. În plus, explică Ministerul Culturii, aceste monumente „au fost edificate de sculptori cunoscuţi şi sunt de o importantă valoare artistică”.

Puţini dintre tinerii din Republica Moldova mai ştiu cine a fost, de exemplu, Grigorii Kotovski. Până în 1989, copiii din Basarabia învăţau la şcoală despre faptele de eroism ale lui Kotovski din perioada revoluţiei bolşevice, evitându-se orice cuvânt legat de faptele lui de banditism.

„Eroul” Kotovski era cântat şi elogiat pe toate canalele. Adevărul a ieşit la suprafaţă după 1990, când istoria a scris pentru prima dată că „după război, în 1918, Lenin a emis un ordin prin care toţi ţăranii din guberniile alăturate Moscovei erau obligaţi să doneze tot grâul capitalei, care era înfometată, sărăcită şi în haos. Unul din emisarii trimişi în guberniile vecine a fost Kotovski, care primise ordin să împuşte toţi ţăranii de la mic la mare, dacă vreunul din ei se opune să dea grâul Revoluţiei”.

Întâmplarea a făcut ca decizia de ieri a Guvernului de la Chişinău de a includere cele cinci monumente în lista bunurilor ocrotite de stat să apară concomitent cu declaraţia ministrului ucrainean al Culturii, Vasili Vovkun, potrivit căreia „monumentele din perioada sovietică ce urmează să fie demolate ar trebui duse la Cernobîl, locul celui mai mare dezastru nuclear din lume petrecut în 1986”.

Demolarea monumentelor din perioada sovietică a fost ordonată de preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko în cadrul manifestărilor de comemorare a foametei ucrainene din 1932-1933, administraţia prezidenţială de la Kiev având în vizor peste 20.000 de monumente.

Tot ieri, Guvernul de la Chişinău a decis şi edificarea a două monumente ale domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt în două localităţi din Republica Moldova. Cu această ocazie, ministrul culturii, Artur Cozma, a declarat presei că Ştefan cel Mare a fost „domnitorul moldovenilor”.