Duminică, 21 mai, la Chișinău va avea loc Adunarea Națională „Moldova Europeană”, iar pe 1 iunie, la o vinărie cu valoare istorică din Moldova se va desfășura summit-ul Comunității Politice Europene. La acest eveniment vor participa peste 50 de șefi de state și guverne, precum și întreaga conducere a UE – un răspuns al comunității europene la tentativele Rusiei de a destabiliza Republica Moldova.

De când a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, Kremlinul a pus în aplicare toate instrumentele războiului hibrid contra Republicii Moldova (inclusiv agenți locali de influență și mercenari Wagner), urzind schimbarea prin violență a guvernării pro-europene și blocarea aderării țării la UE.

Calitatea de membru al UE, scut pentru Moldova în fața provocărilor rusești

În pofida impactului major pe care îl are războiul din Ucraina vecină asupra securității Moldovei, țara avansează cu pași mari spre UE. În ultimii doi ani, Chișinăul și-a îmbunătățit substanțial poziționarea în toate clasamentele internaționale ce vizează democrația. Dar pentru ca democrația în Moldova să reziste în fața provocărilor rusești voința politică de care dau dovadă autoritățile de la Chișinău nu este suficientă, a menționat președinta Maia Sandu într-un discurs ținut la plenara celui de-al patrulea summit al Consiliului Europei, desfășurat săptămâna aceasta la Reykjavik, Islanda. „Cea mai sigură cale prin care Republica Moldova poate să-și consolideze democrația este aderarea la Uniunea Europeană”, a explicat șefa statului.

Într-un interviu pentru AFP, Maia Sandu a recunoscut că Republica Moldova vrea să adere „cât mai curând posibil” la Uniunea Europeană pentru a se proteja de amenințarea rusă. Ea a spus că mizează pe o decizie „în următoarele câteva luni” cu privire la deschiderea negocierilor de aderare.

Pro-rușii își mută ștabul în Găgăuzia

În contrast cu efortul diplomatic al autorităților moldovene de a convinge UE că locul Moldovei este în UE, Rusia și-a activat toate pârghiile pentru a genera haos și noi focare de separatism în Republica Moldova. În acest sens folosește alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze duminică, 14 mai, de către reprezentanta partidului „Șor”, Evghenia Guțul (o persoană invizibilă până acum în spațiul public). Prima declarație pe care a făcut-o aceasta după anunțarea rezultatelor alegerilor a fost că Găgăuzia va deschide o reprezentanță la Moscova.

Imediat după ce autoritatea electorală din Găgăuzia a confirmat rezultatele alegerilor de duminică, în instituție au pătruns ofițerii Centrului Național Anticorupție de la Chișinău, care au efectuat percheziții într-o cauză penală vizând finanțarea ilegală a partidului „Șor” și coruperea alegătorilor. Acțiunile oamenilor legii și supoziția că alegerile ar putea fi invalidate din cauza coruperii alegătorilor au generat reacții fierbinți din partea politicienilor de la Comrat (centrul administrativ al Găgăuziei), dar și din partea Moscovei, care a încercat, prin intermediul MAE rus, să-i dea Chișinăului lecții de democrație. S-au activizat imediat și politicienii pro-ruși de la Chișinău, iar duminică, 21 mai, când pro-europenii se vor strânge la Chișinău la Adunarea Națională „Moldova Europeană”, la Comrat și în alte câteva orașe unde, tradițional, sunt votați politicieni pro-ruși, vor fi organizate mitinguri la care se va cere „referendum național pentru determinarea vectorului politicii externe a Moldovei”. În 2014, în Găgăuzia, a mai avut loc un astfel de referendum, pentru a bloca semnarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE. Deși acel referendum a fost declarat ilegal, la cinci ani de la organizarea lui, ex-președintele pro-rus Igor Dodon (pe atunci în funcție) a fost decorat cu medalie de către bașcanul Irina Vlah (care și-a încheiat acum mandatul) pentru contribuția sa la organizarea acelui referendum ce alimenta separatismul în sudul țării.

Moldova se rupe definitiv de CSI

Un alt element exploatat de pro-ruși pentru a crea haos în săptămânile următoare (decisive pentru parcursul european al Moldovei) este anunțul făcut săptămâna aceasta de către președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, despre declanșarea procedurii de ieșire a Moldovei din CSI (o structură amorfă, controlată de Rusia, creată pe ruinele URSS). „După 30 de ani, a devenit foarte clar că aflarea Moldovei în structurile CSI nu ne-a ajutat să rezolvăm conflictul transnistrean, nu ne-a ajutat să scoatem armata rusă de pe teritoriul Republicii Moldova, nu ne-a ferit de embargouri economice. Aflarea în CSI nu ne-a ferit de șantajul energetic în plină iarnă, de amenințări și declarații oficiale ostile la adresa independenței și suveranității Republicii Moldova”, a explicat Igor Grosu.

MAE rus și acoliții Kremlinului din Moldova au reacționat foarte rapid spunând că ieșirea din CSI îi va afecta, în primul rând, pe oamenii de afaceri și pe cetățenii moldoveni care, spune Kremlinul, ar fi avantajați de acordurile semnate în cadrul CSI. În realitate, acestea nu mai funcționează de prin 1999, Chișinăul denunțând deja o bună parte din documentele semnate în cadrul acestei structuri subordonate Rusiei . În plus, după embargourile cu care Rusia a terorizat exportatorii moldoveni din 2006 până în prezent, piața CSI a devenit insignifiantă pentru exporturile moldovenești – acum ponderea este de sub 10% din total, față de 70% cât absoarbe piața UE.

Pro-rusul Igor Dodon susține însă că retragerea Moldovei din CSI este „un pas irațional menit să le facă pe plac curatorilor occidentali ai actualei guvernări”. Miza lui Dodon este că procedura de ieșire din CSI durează cel puțin un an și, spune el, „guvernarea se va schimba cu siguranță, iar cei care îi vor înlocui se vor gândi la problemele oamenilor, nu doar la angajamentele față de Occident”.