Mai degrabă deziluzionată decât optimistă – așa ar putea fi descrisă starea de spirit generală a liderilor europeni înaintea Conferinței de Securitate de la München din acest an (13-15 februarie 2026). La doar un an după ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, relațiile transatlantice sunt considerate distruse. Politica externă disruptivă a lui Trump aruncă o umbră asupra reuniunii la nivel înalt, cunoscută internațional sub numele de Conferința de Securitate de la München (MSC).

Distrugerea ca trăsătură centrală a politicii actuale

De zeci de ani, conferința se definește ca fiind transatlantică. Însă, potrivit președintelui acesteia, Wolfgang Ischinger, în prezent domnește o „criză de credibilitate și încredere fără precedent”. „Munich Security Report”, care însoțește conferința de securitate, poartă titlul sugestiv „Under Destruction” („În distrugere”).

Donald Trump este clasificat în raport în categoria „demolition men”, adică a acelor șefi de stat care, prin „politica lor de demolare”, distrug regulile în vigoare și instituțiile respectate. Remarca lui Trump că nu are nevoie de dreptul internațional este doar una dintre numeroasele dovezi în acest sens.

Deși auspiciile sunt mai dificile ca niciodată, conferința de securitate fondată acum mai bine de 60 de ani se consideră și în acest an un forum pentru schimburi de opinii și dialog. Printre cei peste o mie de participanți se află nu mai puțin de 200 de reprezentanți guvernamentali din 120 de state.

În venerabilul hotel de conferințe "Bayerischer Hof" sunt așteptați, printre alții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, ministrul chinez de externe Wang Yi și Mette Frederiksen, șefa guvernului danez. Frederiksen i-a ținut curajos piept lui Donald Trump nu demult, când acesta a revendicat drepturi de proprietate asupra Groenlandei, care aparține Danemarcei.

Guvernul SUA îl trimite pe secretarul de stat Marco Rubio

În pofida tensiunilor din relația transatlantică, și în acest an va sosi o delegație numeroasă din SUA, administrația Trump fiind reprezentată de secretarul de stat Marco Rubio. Directorul conferinței, Ischinger, a spus că se așteaptă ca Rubio "să vorbească despre politica externă americană și nu despre subiecte care nu țin direct de portofoliul său". O aluzie clară la discursul incendiar cu care vicepreședintele american JD Vance a iritat anul trecut publicul conferinței. Vance, care anul acesta nu se află pe lista invitaților, criticase în respectivul discurs presupusa lipsă a libertății de exprimare în Europa.

Totuși, delegația din SUA nu este formată doar din apropiați ai lui Trump. Printre ei se află și opozanți fermi ai președintelui american, precum Gavin Newsom, guvernatorul Californiei. În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, acesta a subliniat deja că, pe viitor, se așteaptă la "mai multă coloană vertebrală" și fermitate din partea europenilor - aceștia ar ceda prea repede în fața lui Trump.

Europa în fața unei noi ere a autoafirmării?

Cu aceasta, Newsom a atins esența acelei întrebări care va juca, probabil, un rol important la reuniunea din acest an: cum ar trebui Europa să se reorienteze în această situație mondială schimbată? Și ce rol poate juca Germania în acest proces? Despre acest lucru va vorbi Friedrich Merz, care va deschide conferința vineri (13.02.2026), pentru prima dată în calitate de cancelar federal.

Într-o declarație de guvern rostită recent în Bundestag, Merz i-a îndemnat pe europeni "să învețe ei înșiși să vorbească limbajul politicii de putere." Acest lucru presupune investiții masive în capacitatea de apărare europeană, precum și dezvoltarea unor noi parteneriate.

În întreaga lume există "democrații emergente, cu piețe deschise și în creștere, care caută în mod explicit ceea ce avem noi de oferit", a subliniat Merz în Bundestag. Și a adăugat, cu referire la SUA: "Ca democrații suntem parteneri și aliați, nu subordonați." La München, cancelarul federal va dezvolta probabil aceste idei - și astfel va da tonul unei dezbateri în care actuala criză este văzută și ca un catalizator pentru schimbări strategice.

Reprezentanții regimului iranian nu sunt doriți

Invitațiile la Conferința de Securitate de la München sunt foarte căutate, dar sunt acordate cu grijă. Astfel, spre deosebire de anii trecuți, reprezentanții guvernului iranian nu sunt bineveniți anul acesta la München. Motivul: violența masivă cu care conducerea de la Teheran a reprimat recentele demonstrații din țară. La reuniune vor putea însă lua cuvântul reprezentanți ai opoziției și ai societății civile iraniene.

Chiar dacă războiul Rusiei împotriva Ucrainei va fi, probabil, din nou un subiect central al conferinței, reprezentanții guvernului rus nu vor fi prezenți. În anul 2022, când conferința a avut loc chiar înainte de declanșarea ofensivei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, delegația rusă a anulat colectiv participarea, își amintește directorul conferinței Ischinger. De atunci, nu a mai "auzit niciun sunet" de la Moscova cu privire la o posibilă participare.

Referindu-se la discuțiile privind un posibil sfârșit al războiului, Ischinger a subliniat: "Rusia se comportă de parcă ar fi dispusă să negocieze, dar în același timp supune populația civilă ucraineană la teroare. De aceea, Premiul Ewald von Kleist al MSC nu va merge în acest an la o personalitate meritorie, ci va fi acordat "poporului ucrainean curajos".

După o pauză de doi ani, politicienii AfD sunt din nou invitați

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), considerat în parte de extremă dreapta, nu a fost binevenit la München în ultimii doi ani. Directorul conferinței Ischinger a schimbat acum linia predecesorului său și a decis să nu mai excludă cel mai mare partid de opoziție din Bundestag. Sunt invitați trei politicieni de specialitate ai AfD din Bundestag, însă apariții pe scenele MSC nu sunt prevăzute. Anul trecut, AfD considerase excluderea sa drept o discriminare nejustificată și a contestat-o în instanță, însă a pierdut procesul.